Personalităţile care susţin campania "Brâncuşi e al meu”

Când a fost expusă prima oară, „Cuminţenia Pamântului" a fost primită cu scepticism. Apoi, lucrarea lui Brâncuşi a intrat în istoria sculpturii pentru că face legătura între arta clasică şi cea modernă. Ion Caramitru, Valentina Iancu şi Dan Perjovschi sunt doar câteva dintre personalităţile care susţin campania "Brâncuşi e al meu."

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Dan Popescu, curator: „Singurul loc în care am modificat un domeniu cultural, ca români, a fost prin Brâncuşi. Brâncuşi a modificat sculptura, după el nu a mai fost la fel.”

Dan Perjovschi, artist plastic: „Eu cred că DA, trebuie să contribuim cu toţii. Trebuie să luăm această sculptură pentru că ea este fractura între artă şi arta modernă şi o ai sub nasul tău. Ar fi bine ca ea să fie subiectul care schimbă felul în care este expusă arta în Muzeul Naţional de Artă din România, ar putea să îl aducă mai spre contemporan.”

Valentina Iancu, istoric de artă: „În perioada interbelică, artişti de talia lui Brâncuşi, artişti experimentalişti, în acel moment foarte puţin înţeleşi, nu erau cumpăraţi, erau ca şi astăzi, ca orice experiment, la periferia artei. Practic Brâncuşi, când a expus Cuminţenia Pământului, în 1910 a generat un scandal. Lucrarea a fost prost primită, era ceva prea nou, oamenii nu ştiau cum să se raporteze la ea, nu ştiau ce să înţeleagă din ea.”

Dan Perjovschi, artist plastic: „Avem norocul acesta, nu am contribuit la el, să avem piesa de Brâncuşi în România. Nu mai există pe piaţa internaţională. Şi regula este cu cât sunt mai puţine pe piaţă, cu atât sunt mai scumpe. Deci chiar dacă vom vrea să mai cumpărăm vreodată, nu avem ce şi nu avem cu ce. Sunt sume la care nu putem ajunge.”

Ion Caramitru, actor, regizor, fost ministru al Culturii: „Povestea cu Cuminţenia Pământului are relevanţă şi nu ar costa pe nimeni nimic, decât 1 leu şi 50 de bani, dacă ar fi să scoată fiecare leul şi cei 50 de bani.”

Dan Perjovschi, artist plastic: „Mie mi-ar plăcea foarte mult să dea o grămadă de oameni sume mici, deci nu aş vrea să îi fiu recunoscător unui milionar din ţara asta. Eu zic că ar merita un efort, dar nu în sec aşa, cumva, nu dai banii şi gata, nu. Dai banii şi de fapt banii aceştia pe care i-ai dat îţi aduc o educaţie, un fel de a privi arta. Din cauza acestei mici pietre, ar putea să fie regândită relaţia dintre public, muzeu, stat.”

Valentina Iancu, istoric de artă: „Eu nu mi-am pus problema dacă banii se vor strânge sau nu până la sfârşitul campaniei. Pur şi simplu mi se pare un exerciţiu democratic foarte important, care ne pune pe toţi în faţa unei probleme pe care nu am avut-o niciodată. Vrem sau nu vrem să cumpărăm o operă de artă? Eu vreau, acum nu ştiu dacă vrem!”

Dan Perjovschi, artist plastic: „De ce întotdeauana cultura trebuie să plătească? De ce să nu tăiem din tancuri sau din generali sau din stelele generalilor, nu? Şi construim spitale! E mai bine, nu? Luăm şi Brâncuşi şi stelele!”

Ion Caramitru, actor, regizor, fost ministru al Culturii: „Merită cu prisosinţă şi cred că nu ar fi un efort foarte mare al populaţiei de a dona aceşti bani pentru a salva din puţinul care mai exista ca operă a lui Brâncuşi în România, să fie în patrimoniul naţional.”