Poate mai ţineţi minte felul în care ne prosteam în gimnaziu, când traduceam greşit, cu bună ştiinţă, anumite enunţuri din latină. De exemplu, când întâlneam enunţul „Hannibal ante portas Romae", tălmăceam şmechereşte prin „Hannibal a fost înainte portar la Roma", iar pe „Sic transit gloria mundi" îl echivalam cu „Aşa a trecut Gloria munţii". Glume şcolăreşti, de bună seamă. Ştiam că traducerea corectă era „Hannibal se află la porţile Romei" şi „Aşa trece gloria lumii" (sau „Tot ce-i lumesc e trecător").
Există însă o tendinţă serioasă a unora dintre semenii noştri de-a modifica expresiile latineşti, de-a le aduce pretinse îmbunătăţiri. Aşa ceva nu are voie să se întâmple. Formulele de acest tip (post-scriptum, statu quo, manu militari, manu propria, cum grano salis, ad-hoc, volens-nolens etc.) trebuie preluate fără să operăm nicio schimbare asupra lor. La fel cum se întâmplă şi cu importurile din alte limbi.
De exemplu, din franceză, unde „y compris", adică „inclusiv", nu are voie să fie transformat în „il comprit", care înseamnă „el pricepu" şi nu are legătură cu sensul iniţial. Nu amintesc întâmplător de franceză. Cunosc români care preiau cuvinte venite pe filieră franceză, cum ar fi „fotoliu" (din „fauteuil") sau „ciocolată" (din „chocolat"), şi le pronunţă, franţuzit şi grotesc, „fotel" sau „şocolată". Asta nu este altceva decât o modalitate de-a sluţi două limbi dintr-o lovitură.
Revenind la formulele latineşti care trebuie preluate ca atare, fără modificări, vă propun să le trecem în revistă pe cele care cad victimă cel mai des adaptărilor neaoşizante. Una dintre ele este „persona non grata", cu pluralul „personae non gratae". La început, formula a vizat exclusiv diplomaţia şi a definit „un reprezentant diplomatic despre care statul în care a fost acreditat consideră că trebuie să-şi înceteze activitatea pe teritoriul acelui stat". Ulterior, accepţia termenului s-a lărgit, aşa că formula a ajuns să desemneze în general persoanele indezirabile dintr-un loc sau dintr-un sistem pe care l-au prejudiciat sau l-au dezonorat. Atenţie însă, formula corectă este „persona non grata", nicidecum „persoană non grata" sau „persoană non grată", cum am văzut scris de multe ori în ziare sau pe site-uri.
Aşadar:
Variantă greşită: „Subsecretarul de Stat american a fost declarat persoană non grată în această ţară".
Variantă corectă: „Subsecretarul de Stat american a fost declarat persona non grata în această ţară".
Ceva la fel de neplăcut se întâmplă cu formulele latineşti care îl au în componenţă pe „in". Din dorinţa de-a le face să sune mai familiar, unii vorbitori îl înlocuiesc pe latinescul „in" cu prepoziţia românească „în". Este o operaţiune căreia trebuie să se i se pună punct. Prin urmare, vom spune întotdeauna „in corpore" (Mens sana in corpore sano - minte sănătoasă în corp sănătos), „in extenso", „in vitro" sau „in extremis" şi niciodată „în corpore", „în extenso", „în vitro" sau „în extremis".
Exemple:
Variantă greşită: „Muncitorii s-au prezentat în corpore la locul de întâlnire.
Variantă corectă: Muncitorii s-au prezentat in corpore la locul de întâlnire.
Variantă greşită: S-au făcut cercetări în extenso pe această temă.
Variantă corectă: S-au făcut cercetări in extenso pe această temă.
Variantă greşită: Digi 24 a difuzat un reportaj despre fertilizarea în vitro.
Variantă corectă: Digi 24 a difuzat un reportaj despre fertilizarea in vitro.
Variantă greşită: România a egalat în extremis în meciul cu Finlanda.
Variantă corectă: România a egalat in extremis în meciul cu Finlanda.