PASTILA DE LIMBĂ. Pleonasmele greu de remarcat

Un tânăr de 19 ani din Maramureș a fost înjunghiat mortal de un adolescent de 17 ani. Atacatorul a fost dus la audieri

Percheziții de amploare în Republica Moldova. Anchetă privind fapte de corupție în prag de alegeri

Inundațiile din Spania: O femeie a rămas blocată trei zile într-o mașină, alături de corpul neînsuflețit al cumnatei sale

Tarantula, noul animal de companie la modă printre români

Industria mineritului din România ajunge la fier vechi, furată bucată cu bucată. Acuzații grave la CEO Oltenia

Propunere a Ministerului: Elevii să-și schimbe locul în bancă în fiecare modul școlar

Circulație blocată în Timișoara. Un tramvai abia scos pe traseu, a deraiat

Un român a murit pe un şantier din Italia, după ce un zid s-a prăbuşit peste el

Suspiciuni de luare de mită: Procurorii DNA fac percheziții la Serviciul de Ambulanță Dolj și la Spitalul CFR Craiova

Unul dintre acestea este „patrimoniu obştesc”, peste care dăm în destule articole sau reportaje pe teme administrative sau edilitare. Dacă am spus despre „patrimoniu obştesc” că e un pleonasm, am spus implicit că ne aflăm în faţa unei greşeli. De ce? Fiindcă definiţia din dicţionar a patrimoniului se referă la „bunuri spirituale care aparţin întregului popor”, la o „moştenire culturală”, iar prin extensie la „bunuri culturale sau spirituale care aparţin întregii omeniri”.

La rândul său, „obştesc” înseamnă „care priveşte poporul”, „care aparţine poporului” şi, prin extensie, „comun”, „general”, „colectiv” sau „public”. Prin urmare, „patrimoniu obştesc” este o sintagmă incorectă.

Există, e adevărat, şi un sens juridic al termenului „patrimoniu”, respectiv „totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu valoare economică, precum şi a bunurilor materiale la care se referă aceste drepturi, care aparţin unei persoane fizice sau juridice”, dar acest sens nu face obiectul discuţiei noastre.

Un pleonasm des întâlnit şi care nu zgârie doar urechea, ci şi logica, este „pasaj de trecere”. În franceză, „passer” înseamnă a „a trece”. Cât despre substantivul românesc „pasaj", provenit din franţuzescul „passage”, el este definit drept un „spaţiu amenajat între două rânduri de clădiri sau coridor al unei clădiri amenajat la nivelul străzii pe care TREC pietoni sau, rareori, vehicule”. Pasajului i se mai spune şi „loc de TRECERE”, ceea ce ne dovedeşte o dată în plus că „pasaj de trecere" este o sintagmă improprie. Altfel spus, e bine să evităm un enunţ de genul „Dacă o iei prin pasajul de trecere, ajungi în Calea Victoriei”. Varianta corectă este „Dacă o iei prin pasaj, ajungi în Calea Victoriei”.

Un alt caraghioslâc peste care dăm relativ frecvent este pleonasmul „stâna de oi”. Pesemne că eroarea e comisă îndeosebi de orăşeni, de oameni care fie nu prea părăsesc mediul urban, fie o fac, dar nu-i interesează ce se găseşte în afara lui. Oricum însă, e bine de ştiut că stâna este o „aşezare păstorească de vară, la munte sau în afara satului, unde se adăpostesc oile şi ciobanii şi unde se prepară produse din lapte de oaie”. Cu alte cuvinte, nu există stână de papagali, de canguri sau de crocodili. E simplu, la stână stau doar oile şi ciobanii. De aceea, nu vom spune „Am urcat la stâna de oi ca să gustăm nişte caş proaspăt, ci „Am urcat la stână ca să gustăm nişte caş proaspăt”.

Şi sintagma „picaj vertical” este tot un pleonasm. De ce? Fiindcă definiţia termenului „picaj” este de „coborâre a unui avion pe o traiectorie verticală sau aproape verticală". Picajul nu poate fi lin, treptat sau orizontal, ceea ce ne va face să nu spunem „La mitingul aviatic de ieri, trei avioane au coborât în picaj vertical”, ci „La mitingul aviatic de ieri, trei avioane au coborât în picaj”.

Iată, în încheiere, şi alte pleonasme pe care le întâlnim în exprimarea cotidiană şi pe care ar fi bine să le ocolim:

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

„Scadenţă de plată”. Forma corectă este „scadenţă”, dat fiind că acest cuvânt înseamnă „termen de plată” sau „expirare a datei la care trebuie onorată o obligaţie sau o datorie”.

„Memoriu scris". Forma corectă este „memoriu”, dat fiind că acest cuvânt înseamnă „Expunere scrisă, amănunţită şi documentată, asupra unei probleme sau a unei situaţii”. Un memoriu nu poate fi verbal.

„Muncă laborioasă”. Forma corectă este „muncă", eventual „muncă de calitate” sau „muncă susţinută”. „Laborios” vine din latinescul „labor”, care înseamnă „muncă", aşa că „muncă laborioasă” este o sintagmă incorectă.

„Utrenie de dimineaţă”. Forma corectă este „utrenie”, dat fiind că acest cuvânt înseamnă „slujbă religioasă care este oficiată dimineaţa, foarte devreme, înaintea liturghiei".

Fireşte, lista pleonasmelor nu se încheie aici. Există şi alte sintagme greşite, cum ar fi „organizare sistematică” sau „mare magnat”. Totul e să învăţăm să le evităm, iar asta se face verificând sensul exact al cuvintelor înainte de-a le folosi.