PASTILA DE LIMBĂ. Expresii cu trimitere la mitologie
Încheiem miniserialul dedicat expresiilor cu trimiteri la istorie, la Biblie şi la mitologie. Sursa de inspiraţie a „Pastilei” de astăzi este mitologia.
Există în România de azi diverse firme de pază şi protecţie care au în titulatură cuvântul „Cerber”. Chiar şi despre portarii care apără formidabil şi primesc foarte puţine goluri se spune uneori că fac figură de Cerber. E momentul să vedem de unde vine acest cuvânt. Ei bine, în mitologia greacă, aşa cum reiese din Dicţionarul de mitologie generală al lui Victor Kernbach, Cerber apare sub înfăţişarea unui câine fioros, cu trei capete, care asigură paza împărăţiei subpământene a lui Hades. Pe gâtul lui Cerber se încolăceau mai mulţi şerpi înfricoşători, iar coada lui se termina cu un cap de balaur cu gura căscată - de aici şi sensul actual al sintagmei, acela de „vigilenţă imposibil de înşelat”. Cerber este fratele Hidrei din Lerna şi al Leului din Nemeea, avându-i ca părinţi pe Echidna şi Typhon. Deşi se spunea despre el că era invincibil şi că nu putea fi păcălit, Cerber a fost învins de două ori: o dată de Hercule, prin forţă fizică, şi a doua oară de Orfeu, prin vraja cântecului său. Se mai spune că vechii greci puneau în palma morţilor o monedă şi o îmbucătură dulce. Moneda era plata pentru Caron, luntraşul care-i ducea pe morţi peste râul Styx, iar îmbucătura dulce era pentru potolirea lui Cerber. Mai merită spus că unul dintre tablourile remarcabile în care apare Cerber îi aparţine poetului, pictorului şi gravorului englez William Blake.
O altă sintagmă de extracţie mitologică este „pânza Penelopei”. Sensul ei este de lucru început, care însă nu va fi terminat niciodată. Fiică a lui Icar şi a naiadei Peribeea, Penelopa este soţia credincioasă a lui Ulise sau Odiseu. Când Ulise pleacă la Războiul Troiei, la puţin timp după naşterea fiului său, Telemah, Penelopa promite să-l aştepte, indiferent cât timp va trece până la întoarcere. Aşteptarea durează douăzeci de ani, ceea ce face din Penelopa un simbol al fidelităţii conjugale. Peţită de tot felul de pretendenţi care erau convinşi că Ulise nu se va mai întoarce, ea le promite că se va mărita cu unul dintre ei de îndată ce va termina de ţesut o pânză în care avea să fie înmormântat socrul ei, Laerte. Penelopa are grijă să destrame în fiecare noapte ceea ce lucrează peste zi, ceea ce apropie întrucâtva mitul ei de cel al meşterului Manole. Într-o povestire care se cheamă chiar „Pânza Penelopei”, Petre Ispirescu reia episodul mitologic şi îl încheie cu următoarea morală: „Astăzi procopsiţii şi cărturarii când vor să vorbească de câte un lucru care tărăgănează de pare că n-ar mai avea sfârşit, ei zic: Aceasta este ca pânza Penelopei”.
Tot pe filieră mitologică vine sintagma „firul Ariadnei”, al cărei sens este de „soluţie salvatoare de ieşire dintr-o situaţie complicată sau dintr-un labirint”. De ce dintr-un labirint? Iată şi explicaţia. Ariadna, fiica regelui Minos al Cretei, este cea care îl ajută pe viteazul Tezeu să iasă din labirintul construit de arhitectul Dedal, în care fusese închis şi unde urma să fie devorat de Minotaur. Tezeu îl răpune pe Minotaur în luptă, iar Ariadna îl scoate din labirint cu ajutorul unui fir călăuzitor. Având un nume care înseamnă „cea mai pură”, Ariadna este părăsită de Tezeu şi devine ulterior soţia zeului Dionysos.
Şi tot pe filieră mitologică vine şi sintagma „grajdurile lui Augias”. Augias este, în mitologia greacă, un rege al Elidei ale cărui grajduri, în care se aflau trei mii de boi şi care rămăseseră necurăţate timp de treizeci de ani, sunt curăţate într-o singură zi de Hercule (sau Heracle), care abate apele râului Alfios asupra lor. Aceasta este una dintre cele douăsprezece munci ale lui Hercule, alături de uciderea Leului din Nemeea, răpunerea Hidrei din Lerna, prinderea mistreţului de pe muntele Erymanthus, prinderea căpriorului cu coarne de aur care aparţinea lui Artemis, zeiţa vânătorii, distrugerea păsărilor din Stymphalis (sau Stymphalos), prinderea taurului din Creta, îmblânzirea iepelor lui Diomede, dobândirea cingătorii purtate de Hippolita, regina amazoanelor, aducerea boilor lui Geryon, culegerea merelor din grădina Hesperidelor şi aducerea lui Cerber din împărăţia subpământeană. Astăzi curăţarea grajdurilor lui Augias a ajuns să însemne rezolvarea unei stări de lucruri neplăcute şi care durează de multă vreme.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
