Muzeu reabilitat cu fonduri europene
Piatra de temelie a palatului episcopal a fost pusa în anul 1898. Trei ani mai târziu a avut loc inaugurarea construcţiei în prezenţa familiei regale.
Cosmin Ilie, directorul Muzeului: „A îndeplinit un dublu rol, acela de spaţiu administrativ cât şi de reşedinţă. Atât familia regală, de câte ori familia va veni în oraşul nostru cât şi reşedinţă pentru episcopul locului.”
Cristian Căldăraru, director Muzeului de Istorie Galaţi: „Principele Ferdinand când a pus piatra de temelie la catedrala din Galaţi, împreună cu principesa Maria, au fost găzduiţi aici de către episcop.”
Miruna Mihailovici, reporter Digi24: „Ne aflăm la etaj, în holul cel mare, unde încă se află o parte a mobilierul original de la inaugurare. Adică de la 8 septembrie 1901. Dată la care, la festivitate, a participat şi Ministrul Învăţământului de la acea vreme, Spiru Haret.”
În perioada comunismului, clădirea a fost lăsată să se degradeze.
Marius Mitrof, consilier Direcţia de Cultură Galaţi: „În presa anilor 1946 se vorbea despre Palatul Episcopal ca despre o clădire părăsită, titulatura articolelor fiind: La Palatul Episcopal cânta cucuveaua.”
Din anul 1965, în clădire a funcţionat Muzeul de Arte Vizuale. Din cauza unor erori de proiectare, ani la rând, imobilul a fost grav afectat de infiltraţii.
Marius Mitrof, consilier Direcţia de Cultură Galaţi: „Pânza fratică din oraşul Galaţi a dat mari bătăi de cap, subsolul clădirii find in permanenţă inundat cu apă care atingea uneori şi nivelul de 2 metri adâncime.”
În 2004, clădirea Palatului Episcopal a fost transformata în Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine. În 2012, a început reabilitarea şi restaurarea din temelii a construcţiei.
Cosmin Ilie, director Muzeul Culturii şi Spiritualitaţii: „3,4 milioane de euro a fost valoarea fondurilor europene, la care s-au mai adaugat fonduri proprii ori fonduri care nu au fost eligibile pe proiect pâna la suma de 4 milioane de euro.”
Vizitatorii pot admira o colecţie impresionanta de cărţi vechi, de straie populare, piese din ceramică precum şi obiectele de cult ortodox.
„În vitrina de lângă mine puteţi vedea cea mai veche carte, o carte cu un tipar de Veneţia, prezentând opera Dionisie Areopagitul, datând din 1538.”
„A îndeplinit o dublă funcţiune, aceea de a ajuta oamenii să treacă peste diferite cursuri de ape, cât si de a fi folosit în rol de zdrobitor pentru struguri, dar şi diferite seminţe pentru uleiuri.”
Cladirea Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualitații Creştine se întinde pe o suprafaţa de 3000 de metri patraţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
