„Etnia, a cărei marcă distinctivă este limba, e ceva dat, e ceva natural, pe când națiunea este construită, este o construcție ideologică, o construcție politică. Poți să vorbești o anume limbă, să aparții la origine aceleiași etnii, dar să te desparți în momentul construcției națiunii”, spune istoricul.
Luca Niculescu și Lucian Boia au amintit că mulți dintre scriitorii, oamenii politici și marile nume ale artei care au marcat istoria României în secolul al XIX-lea aveau, cel puțin pe jumătate, origini străine: I. L. Caragiale „nu are nimic românesc, biologic”, Vasile Alecsandri și Alexandru Dimitrie Xenopol aveau sânge grecesc, iar în cazul celui din urmă există și o origine evreiască, Nicolae Iorga era grec, Ion Mincu, autorul școlii neoromânești de arhitectură, era sârb. Eminescu, se pare, era român, deși numele său adevărat, Eminovici, ar fi sugerat acest lucru.
„Sunt destul de mulți români, mai ales în familiile aristocratice, care au origini amestecate. Însă asta nu are nicio semnificație, am spus-o pentru interesul informației. Caragiale este grec prin origine, dar el este român și aparține culturii române. Apartenența la o etnie, la o națiune, nu mai spun, identitatea culturală a cuiva ține de cultură, nu ține de biologie. Nu ești român pentru că ești 50% dac și 50% roman. Ești român chiar dacă ești cu totul de altă origine fiindcă vorbești românește, fiindcă aparții culturii române și fiincă ai această conștiință a identității românești”, spune Lucian Boia.