Ion Caramitru: Acum, TNB rezistă unui cutremur de până la 9 grade
Sâmbătă a fost inaugurată oficial noua Sală Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti. Este finalul unei noi etape din reconstrucţia TNB. Urmează terasa, care va găzdui o scenă în aer liber, şi spaţiul din faţa teatrului, care va fi transformat într-o zonă de promenadă, interzisă maşinilor.
„Când am venit în 2005, am moștenit o expertiză, peste care m-am uitat întâi mirat, apoi şocat, până la urmă nedumerit, pentru că părea imposibil să cred că la un cutremur de 6,5 clădirea ar avea de suferit. Am crezut că e doar o falsă expertiză. Am comandat una nouă, mai detaliată şi făcută de specialiştii cei mai importanţi ai zilei în materie de rezistenţă şi care nu doar că a confirmat expertiza anterioară, ci şi a agravat-o prin detalii”, a mărturisit Ion Caramitru într-un interviu pentru Digi24.
„Putem vorbi şi de o ctitorie în sensul dublu al al înţelesului, o rectitorie. Acum teatrul oferă garanţii de stabilitate de până la un cutremur de 9 grade. Mai în glumă, mai în serios, am spus că Teatrul Naţional se constituie şi într-un adăpost antiseismic perfect pentru populaţia Capitalei”, spune Ion Caramitru.
Directorul general Ion Caramitru a pus o condiție înainte de începerea lucrărilor: constructorii să nu închidă teatrul.
„Asta a fost condiţia lui, să aibă în permanență trei săli în care să poată juca, lucru care a creat un foarte mare disconfort și șantierului, și teatrului”, recunoaște arhitectul Romeo Belea.
„Dacă întrerupeam patru ani activitatea Teatrului Național, am fi avut un teatru, dar n-am fi avut ce juca în el”, explică Ion Caramitru.
„A fost riscul pe care și l-a luat directorul teatrului. A fost un mare risc și a câștigat totuși pariul, pentru că a fost destul de greu. Am lucrat în niște condiții infernale, dar nu puteam opri activitatea unui teatru național”, admite regizorul Dan Puric.
„Au lucrat în ultimii ani în niște condiții îngrozitoare, în condiții de zgomot, de praf, de frig, frig, frig. Și marea majoritate au înțeles și au venit la repetiții, la spectacole, și-au făcut treaba”, spune Ilinca Tomoroveanu, director artistic al Teatrului Național.
„Nu vă puteți imagina situația explozivă a unei repetiții în care praful era de două degete pe scenă și actorii veneau cu măștile pe figură și unii anunțau că nu mai pot să vină, că pleacă, că fac grevă și aveau perfectă dreptate. (...) Cred că a fost cea mai grea încercare de trecut”, mărturisește Ion Caramitru.
Nici criza economică nu a oprit lucrările.
„Ştim bine, după 2010 au urmat măsurile de tristă amintire, care ar fi putut opri oricând o investiţie de peste 70 de milioane de euro. (...) Fiecare guvern care s-a schimbat, fie că a fost Boc I, II sau III sau celelalte, au fost nevoite, prin efectul legii, să aprobe încă o dată şi încă o dată această investiţie. (...) Până şi guvernul Ponta a trecut prin asemenea "spaime" economice. Spre bucuria noastră şi spre meritul lui, Ponta a acceptat să viziteze şantierul şi să fie convins de importanţa şi de necesitatea acestei lucrări şi să continue ce fusese început de pe vremea guvernului Tăriceanu şi a ministrului de finanţe Sebastian Vlădescu, care au iniţiat împrumutul de un sfert de miliard de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei”, a explicat Ion Caramitru.
Marele regret al directorului Teatrului Național este că unul dintre oamenii care au contribuit atât la proiectul din anii 70, cât și la cel actual nu a apucat sã vadă noul edificiu.
„Poate cea mai plăcută colaborare a fost cu Liviu Ciulei. A fost invitat să-şi spună părerea şi a avut păreri absolut corecte, care au dus la modificări, de exemplu spaţiile de iluminare de la Sala Mare sau funcţionalitatea suplimentară. Ce m-a întrebat a fost cum o sa rezişti cu un teatru cu atâtea săli. I-am povestit ce am de gând. A zis: să te văd. N-a mai putut să mă vadă”, spune Ion Caramitru.
Regizor, scenarist, actor, dar și arhitect, Liviu Ciulei veghează acum Teatrul Național din foaierul Sălii Studio.
„Ăsta e un bust pe care i l-am facut lui Ciulei, când s-a pierdut el. Pentru că îi datorez niste gesturi umane deosebite şi, sigur, contactul cu el ca profesionist era extraordinar”, mărturisește arhitectul TNB, Romeo Belea.
Liviu Ciulei a avut biroul chiar în spatele Teatrului Național. A murit în 2011, la Munchen.
Citiți și:
Teatrul Național se reinventeză. Termenul „mall cultural” nu este însă pe placul tuturor
Președintele Klaus Iohannis a vizitat Teatrul Național
„Înşir-te Mărgărite!”, spectacolul care redeschide Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti
Roșu imperial pentru cea mai importantă scenă a teatrului românesc
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
