Infrastructura orașelor din România care vor să devină capitală culturală europeană
TIMIȘOARA
În cursa pentru titlul de capitală europeană culturală, Timişoara mizează pe poziţia strategică în care se află. Aflat la mică distanţă de graniţa cu Ungaria, oraşul de pe Bega e avantajat de faptul că nu-i pune pe străini în postura neplăcută de a străbate sute de kilometri pe drumurile din România.
„Din Timişoara se ajunge mai uşor în vestul Europei decât din Bucureşti. Asta datorită autostrăzii. Astfel, distanţa de la Timişoara la Viena se poate parcurge în doar 5 ore, iar până la Budapesta în doar 3 ore”, relatează Caterina Ledrer, reporter Digi24.
Acest avantaj dispare însă în cazul în care vizitatorii străini aleg trenul. Gara de Nord din Timişoara este o clădire degradată, cu tencuială căzută şi geamuri sparte.
„E mizerie. Nu vor să ţină ordine. Îşi fac impresie proastă strainii”, spune un localnic.
În aceste condiţii Aeroportul Internaţional Traian Vuia rămâne cea mai comodă cale de a vizita oraşul.
„Avem legături cu principalele capitale europene: Paris, Londra, Bruxelless. Pentru conexiunile intercontinentale dintre şi înspre vest este Bucureştiul, de unde se poate zbura spre orice alt colţ al Europei”, spune Daniel Stamatovici, directorul comercial al Aeroportului Timişoara.
CLUJ-NAPOCA
Cluj-Napoca, un alt oraş candidat la titlul de capitală culturală europeană, mizează pe atuurile Aeroportului Internaţional, cu 23 de legături cu Europa, dar şi Israel sau Dubai.
La nivelul solului, problemele sunt mari. Şosele din oraş sunt adevărate provocări, cu toate că autorităţile locale au investit 62 de milioane de euro în ultimii şase ani.
„Vorbim de 38 de milioane în reabilitarea liniei de tramvai, 21 de milioane de euro fonduri europene care se implementează în acest moment în reabilitarea părții carosabile și de bani investiți din bugetul local pentru infrastructura rutieră în general în municipiu în jurul cifrei de 3,7 milioane de euro”, afirmă Oana Buzatu, purtător de cuvânt Primăria Cluj-Napoca.
Cu toate acestea clujenii consideră că orașul nu este pregătit: „Clujul nu este pregătit nici în ziua de astăzi pentru traficul oamenilor care locuiesc.”
IAȘI
Şi Iaşiul se laudă cu Aeroportului Internaţional. După modernizarea, în ultimii trei ani, de la o singură rută externă spre Viena, fluxul a ajuns la 13 rute către capitale, centre culturale şi economice ale Europei.
Citiţi şi
FOTO VIDEO. Aşa arată noul terminal al Aeroportului Internaţional Iaşi, inaugurat azi
„Trebuie să ne imaginăm că, în afară de această infrastructură care asigură deplasarea oamenilor dintr-o parte în alta, nu prea avem cu ce să ne lăudăm. Suntem, oarecum, izolați”, declară Marius Bodea, directorul aeroportului din Iași.
„Drumul prea a fost prea bun. Și cred că asta e problema cu infrastructura în țara voastră”, spune unul dintre turiștii din Iași.
BRAȘOV
Braşovul pare să aibă cele mai mari probleme de infrastructură dintre oraşele candidate la titlul de capitală culturală europeană. În absenţa unui aeroport, legătura cu Bucureştiul se face pe DN1 şi DN1A, două dintre cele mai aglomerate rute din România.
„Atât a rămas, până acum, din proiectul Aeroportului Internaţional Braşov - Ghimbav. O pistă de nici trei kilometri lungime, înconjurată cu gard şi un şantier în lucru”, relatează Claudiu Loghin, reporter Digi24.
Lucrările au costat până acum 20 de milioane de euro, iar specialiştii estimează că ar mai fi nevoie de 25 de milioane pentru ca lângă Braşov să poată ateriza avioane de călători.
CRAIOVA
La capitolul infrastructură, Craiova are un aeroport internaţional care ar trebui să fie al doilea ca mărime și importanță după Otopeni. Cel mai mare dezavantaj rămâne şi aici legătura cu o autostradă. Iar străzile oraşului nu sunt tocmai cele ale unui oraş european.
„Dacă centrul oraşului a suferit o transformare spectaculoasă în ultimii ani, la periferie lucrurile bat pasul pe loc. Străzi neasfaltate şi fără canalizare”, relatează Manuela Rolea, reporter Digi24.
„Noi vrem ca până în anul 2021 acest oraş să fie la cheie, în sensul că trebuie să aibă toate utilităţile, trebuie să aibă toate străzile asfaltate. Vrem să avem apă potabilă în tot oraşul”, afirmă Lia Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei.
În mare, toate localităţile care şi-au depus candidatura au şanse. Mai ales dacă luăm în calcul faptul că după desemnarea unui câştigător, autorităţile locale au la dispoziţie şase ani pentru a îmbunătăţi situaţia infrastructurii.
Citiți și Bugetul orașelor românești pentru obținerea titlului de capitală culturală europeană
Până la desemnarea câştigătoarei, Sibiul rămâne prima şi singura Capitală Europeană a Culturii din România.
Cele 34 de oraşe care au deţinut titlul până în 2007, când Sibiu a primit şi ea această titulatură, au beneficiat nu doar de un an de succes, ci şi de o moştenire de durată. La fel a fost şi în cazul Sibiului, care a cunoscut o explozie în aproape toate domeniile. Titlul a acţionat ca un catalizator pentru o schimbare majoră a oraşului.
Mii de evenimente culturale au avut loc în cadrul programului, iar peste un milion de turişti au vizitat atunci oraşul. Spaţiile de cazare s-au dublat de la un an la altul, iar investiţiile au ajuns la ordinul sutelor de milioane de euro.
Opt ani au trecut de atunci, însă impactul proiectului de anvergură europeană se simte şi astăzi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
