Plante luxuriante şi fântâni arteziene, încadrate de arhitectura clasică, de o frumuseţe aparte. Aşa arată curţile interioare ale vechilor clădiri din Occident. Şi Oradea se poate lăuda cu astfel de construcţii, însă contrastul este evident. În oraşul de pe Crişul Repede, curţile interioare ale palatelor sunt părăsite ori folosite ca depozite sau locuri de parcare. Un astfel de exemplu este curtea fostului Hotel Parc, aflat în zona pietonală din centrul oraşului. Proprietarul său din perioada interbelică a avut atunci mare grijă de el.
Ramona Novicov, profesoară la Facultatea de Arhitectură din Oradea, povestește că „ambiţia lui era să facă parte din reţeaua hotelieră Ritz şi a şi făcut. Iată, ne putem imagina hotelul Ritz la 1900 cu o decoraţie luxoasă fără pereche în Oradea, cu vizitatori de mare clasă. Regele Carol al II-lea, Rabindranath Tagore.”
Acum, însă, curtea hotelului zace în uitare, plină de praf şi resturi de construcţii. La doar 200 de metri distanţă, o altă clădire, inspirată din arhitectura Palatului Dogilor din Veneţia, şi-a pierdut din strălucirea de altădată. Acum grădina este folosită ca parcare.
„Din păcate, suntem foarte departe de cum ar trebui să arate clădirea şi cele din zonă ca potenţial. Putem vorbi de investiţii care să transforme amplasamentele astea în locaţii de cultură, nu numai în parcări abandonate care nu au sistematizată nici măcar apa de ploaie”, spune Cristian Domuţa, locatar.
Într-o situaţie asemănătoare este şi Palatul Stern, de care nu s-a mai îngrijit nimeni.
Florina Căpuţ, locatar, povestește că „la un moment dat, în curte aici exista un salon de coafură, miresele veneau să-și facă fotografii aici pentru că le plăcea curtea interioară.”
Toate aceste curţi interioare au intrat în atenţia autorităţilor, care vor să le reamenajeze şi să le introducă într-un circuit cultural.
„Prin acest program finanţat de Administraţia Fondului Naţional Cultural ne dorim să organizăm o serie de evenimente prin care să atragem publicul în aceste curţi”, spune Bogdan Hossu, directorul Fundaţiei Euroregiunii Bihor- Hajdu Bihar.
Iar Angela Lupşea, preşedinta Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Istorice spune că „ele trebuie redate spaţiului public şi turiştilor, nicidecum de a fi ţinute pentru parcare pentru riverani sau depozitare de diferite obiecte sau cultivarea unor legume şi fructe.”
Primele evenimente culturale organizate în aceste grădini sunt programate între 16 şi 18 octombrie.