Google o sărbătoreşte pe Maria Tănase, la o sută de ani de la naşterea marii cântăreţe

Data publicării: 25.09.2013 01:15

Noul logo al Google o prezintă pe Maria Tănase în timp ce cântă. Totodată, în noul logo prima literă din cuvântul "Google" este înlocuit cu chipul cântăreţei, în timp ce prima literă "o" este înlocuită cu un microfon.

Foarte rar se întâmplă ca Google să omagieze o personalitate din România. În galeria logourilor dedicate României în ultimii ani s-au numărat Constantin Brâncuşi, George Enescu, I.L. Caragiale, Sergiu Celibidache, Mărţişorul şi Ziua Naţională a României.

Maria Tănase s-a născut la Bucureşti, pe 25 septembrie 1913. Şi-a făcut debutul artistic în 1934, pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kiriţescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman.

A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare. Dramaturgul Tudor Muşatescu a îndrumat-o să înregistreze cântece din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său.

Cariera sa propriu-zisă a început în anul 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonică.

Nicolae Iorga a numit-o „pasărea măiastră”

Marele istoric Nicolae Iorga a invitat-o să cânte la închiderea cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, în septembrie 1938. Acesta a numit-o "pasărea măiastră". În urma unei audienţe la Hanul Ancuţei, Maria Tănase, acompaniată de maestrul Grigoraş Dinicu, a fost aleasă să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziţia Internaţională de la New York (1939). Astfel, a cântat în faţa preşedintelui american H. Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi şi George Enescu.

În octombrie 1940, cu ocazia unui turneu în Turcia, a fost desemnată cetăţean de onoare al acestei ţări. În perioada războiului, alături de nume celebre ca George Vraca, dirijorul Ionel Perlea, a participat la spectacole pentru răniţi, în spitale.

În decembrie 1943, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, a fost invitată să cânte în faţa Regelui Mihai I şi a Reginei-mamă, Elena, a mareşalului Ion Antonescu şi a membrilor Guvernului român.

Între 1953 şi 1961 a înregistrat nu mai puţin de 24 de albume, din care patru în limba franceză. A încetat din viaţă la Bucureşti, pe 22 iunie 1963, la numai 50 de ani, fiind condusă pe ultimul drum de mii de oameni.