O mână de oameni, angajaţi ai unei fundaţii, încearcă să crească numărul peliculelor cu descriere audio şi să le introducă şi în cinematografele din România. Munca e una titanică. Adaptarea unui film poate dura chiar şi două luni.
Pentru nevăzători a şaptea artă nu are formă. Ci doar sunet. „Nu contează câte simţuri ai, ci contează că eşti om şi că nu eşti cu nimic mai puţin om dacă ai un simţ în minus”, a spus actorul Andi Vasluianu.
O mână de oameni, în frunte cu Mircea Bucur, a decis în urmă cu zece ani să schimbe lumea celor pentru care nu există imagine. Şi să îi ajute să „vadă” filmele. Cu ajutorul descrierii audio. „Poate să meargă la cinematograf cu prietenii, cu familia, poate comenta şi el un film, un succes al zilei”, a explicat Mircea Bucur, realizator de filme accesibilizate pentru nevăzători. Cea mai dificilă e transmiterea.
„Între replicile actorilor se inserează diverse comentarii care îl ajută pe nevăzător să sesizeze ceea ce spectatorul văzător ar observa din imagini”, a mai spus Mircea Bucur, realizator de filme accesibilizate pentru nevăzători. Vizionarea se face cadru cu cadru, iar descrierea e făcută minuţios. Printre filmele care au acum şi descriere audio este şi "După Dealuri", pelicula premiată la Cannes.
„Au fost anumite detalii şi nuanţe care au fost oarecum noi. Sau să zic că nu m-am gândit pentru că atunci când te uiţi la un film primești multă, multă informaţie într-un timp foarte scurt şi nu ai timp să digeri”, a spus Cristina Flutur, actriţă, rol principal în filmul „După dealuri”. Oricât de multe detalii apar în varianta audio, filmul pentru nevăzători nu poate fi mai lung decât varianta standard a peliculei. În prezent, în România, sunt doar 25 de filme adaptate pentru nevăzători. Zece dintre ele au fost prezentate la Festivalul Naţional de Film pentru nevăzători care are loc la Bucureşti, între 15 şi 19 mai.