Expoziţie la ICR: Un portret atipic al românilor care trăiesc în capitala Marii Britanii

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Decembrie 2014. Hoții de buzunare din Marea Britanie sunt avertizați că în zonă se află polițiști îmbrăcați în civil. Anunțurile sunt scrise în limba română.

Metoda nu dă rezultatele sperate: două luni mai târziu, în februarie 2015, patru români sunt condamnaţi în Marea Britanie după ce au furat 350 de lire sterline din banii aruncaţi de turişti în şanţul din faţa Porţii Trădătorilor, la intrarea în Turnul Londrei. În aceeași lună, postul TV Channel 4 difuzează serialul "The Romanians Are Coming", care stârnește indignare în rândul românilor stabiliți la Londra: către echivalentul englez al Consiliului Național al Audiovizualului sunt expediate 120 de plângeri.

Acestea sunt titlurile de ziar și știrile prin care opinia publică din Marea Britanie ia contact cu imigranții români. Infracționalitatea "made in Romania" a devenit carte de vizită pentru românii ajunși în Regatul Unit. Dar există o realitate paralelă: în anul 2014, la Universitatea Westminster din Londra, şase din 45 studenți din primul an la Relații publice erau români.

Unul din zece români care s-au mutat în Marea Britanie în ultimii ani a ales să devină antreprenor. Astfel, peste 10.000 de antreprenori români au descoperit un mediu de afaceri care le oferă satisfacții mai mari decât cel de acasă.

"Portrete din Londra"

La Institutul Cultural Român de la București, expoziția "Portrete din Londra" a reunit lucrări ale fotografului Ion Paciu. Artistul, el însuși stabilit în capitala Regatului Unit de mai bine de un deceniu, a adunat imagini ale conaționalilor care au ales aceeași metropolă pentru a deveni cineva.

„Sunt oameni cu statusuri sociale și profesionale extrem de diferite, dar care toți își doresc același lucru: să se realizeze din punct de vedere profesional. Și toți au făcut-o. Ar putea fi o poveste a oricui, a oricărui migrant sau imigrant din lumea astea. Ceva despre orice om care dorește să se realizeze undeva, care muncește din greu ca să facă acest lucru, care nu uită de unde a plecat și care, în același timp, știe că este dator, la modul pozitiv, și spațiului și societății care l-au primit”, spune Oana Valentina Suciu, sociolog.

Poveștile protagoniștilor sunt la fel de diferite precum meseriile lor.

„De la muncitori calificați la barmani, la stiliști până la medici de prestigiu, oameni de afaceri, într-una dintre imagini îl vedem pe Sir George Iacobescu, înnobilat de către regina Angliei. Îl avem, de asemenea, pe domnul Șerban Cantacuzino, arhitect, refugiat politic în 1939, îl avem pe Alexander Bălănescu, care trăiește de 43 de ani la Londra, dar care, în urmă, cu un an, într-un concert la București, depăna amintirile despre ce înseamnă orașul București pentru el și îți dădeai seama, atunci, cât de dor îi este!”, povesteşte sociologul Oana Valentina Suciu.

Dorul de casă se manifestă în cele mai mici gesturi, dar și în alegerile importante.

„Toți aduc - sau majoritatea aduc - după ei ceva de acasă. De regulă, un covor, o ie, un fluier, o potcoavă, un inel de la bunica. Dar ceva care să le amintească de România. Covoare românești vedem în multe dintre imagini, asta este unul dintre elementele identitare - desenul pe care-l găsim pe aceste covoare. Încercarea de a-și păstra identitatea proprie și, în același timp, dorința de a se adapta și de a fi primiți de societatea londoneză. Deci am putea spune că e, cumva, o reproducere a societății românești, în societatea londoneză. O reproducere a părții bune a societății românești”, mai spune Oana Valentina Suciu.

Românii vor să rămână conectaţi la realitatea din ţară

Societatea românească este departe de a fi "cea mai bună dintre lumile posibile". Dar, pentru românii plecați peste granițe, a rămâne conectat la realitatea de acasă este esențial. De la mii de kilometri depărtare, românii sunt mai preocupați de ce se petrece în România decât mulți dintre cei care au ales să rămână. Uneori, patriotismul pare să se manifeste mai eficient de la distanță.

„Nu știu dacă devii neapărat mai patriot, devii mai rațional sau mai conștient de spațiul din care ai plecat și de spațiul în care ai ajuns. Dacă trăiești într-un spațiu ca cel britanic, începi să fii mai conștient de drepturile și obligațiile pe care le ai, ca cetățean. Începi să vezi mai bine cum funcționează mecanismul democratic, atât la nivel național, cât și la nivel local. Și, văzându-le în practică, ți-ai dori să fie și la tine acasă la fel. Începi să ai o relație de dragoste și de ură cu spațiul din care vii. Pentru că ai vrea să fie mai bine și, câteodată, ai senzația că ești neputincios sau ai vrea să faci mai mult decât ceea ce ai făcut, ca să fie mai bine acolo de unde ai plecat”, explică sociologul.

Până una-alta, acasă lucrurile sunt greu de schimbat. Paradoxal, românii din Londra își doresc ca unele să nu se schimbe niciodată.

„Ei bine, un grup de tineri care a format Fotbal Club România. Alții vorbesc despre mâncarea românească și încearcă să cultive bucătăria românească. Și nu în ultimul rând - de fapt, în primul rând, aș spune - toți vorbesc despre limbă. Până la urmă, asta este ceea ce dă o identitate etnică și națională, limba. Or, majoritatea dintre ei încearcă s-o transmită mai departe copiilor și nepoților, iar cei care n-au făcut-o au regrete în acest sens. Unul dintre medici spune: "Din păcate, copiii mei nu mai vorbesc, nici nu se mai pune problema să vorbească românește"”, afirmă Oana Valentina Suciu.

Imaginea României peste hotare este un subiect constant pentru autorități. Dar cei care pot schimba felul în care suntem priviți în afară nu sunt oficialii, ci "anonimii" care decid ce vor să facă, departe de țară, cu viața lor.

„Eu am o problemă cu conceptul de imagine. Nu-ți vinzi o imagine, nu-ți creezi o imagine, ești tu însuți, cu bune și cu rele, acasă sau în afară. Cred că englezul nu trebuie să vadă neapărat această expoziție - e foarte bine dac-o vede, ea este o realizare din punct de vedere artistic, în primul rând, și-apoi din punct de vedere antropologic și sociologic -, dar cred că oamenii aceștia, prin ceea ce fac, fac un bine României. Ei nu s-au dus acolo gândindu-se că vor face imagine sau că vor vinde ceva. Sunt ei, niște oameni conștiincioși, muncitori, determinați, cinstiți. Deci se poate! Deci românul, din acest punct de vedere, nu este cu nimic diferit de britanic”, este de părere sociologul Oana Valentina Suciu.