EXCLUSIV. Patrimoniu salvat cu prețul vieții. Directorul sitului arheologic Palmira: „Am scos cultura din muzeu și m-au împușcat”
Digicult a obţinut, în exclusivitate, un interviu cu directorul sitului arheologic Palmira, Khalil al Hariri, unul dintre cei care au participat la operaţiunile de salvare a patrimoniului.
„Eu sunt Khalil Al-Hariri, doctor în istorie. Am făcut doctoratul în România, în Bucureşti. Am terminat doctoratul în anul 2009, în Bucureşti. Acum, lucrez la Muzeul Palmira, sunt director al Muzeului Palmira, din anul 2003 până acum”, așa s-a prezentat Khalil al Hariri reporterului Digicult.
Patru ani de război civil care nu se mai termină, peste 200.000 de victime, zeci de oraşe distruse şi milioane de refugiaţi. Acesta este bilanţul confruntărilor din Siria, o ţară "simbol" a Orientului Mijlociu, cu o istorie şi o spiritualitate vechi de peste 9.000 de ani.
Directorul sitului arheologic de la Palmira, doctorul în istorie Khalil al Hariri, a terminat studiile în arheologie şi istorie antică la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. Trăieşte la Damasc şi multe dintre rudele sale au fost decapitate sau împuşcate. Ca mulţi alţi sirieni, nu poate decât să asiste neputincios la distrugerea ţării sale, un loc definitoriu pentru istoria omenirii.
„În Siria a început civilizaţia. În Siria a început omenirea, istoria. În Siria au venit toate religiile, şi creştinii, şi Islamul. În Siria s-au întâlnit toate civilizaţiile”, povestește directorul sitului arheologic de la Palmyra.
Luptele interne dintre forţele guvernamentale ale lui Bashar al-Assad, grupările de rebeli şi ISIS nu au provocat doar pagube umane şi materiale. Conflictele sunt pe punctul de a distruge cea mai importantă bogăţie a unei naţiuni: identitatea culturală.
În anul 2015, atentatele împotriva patrimoniului cultural au indignat lumea civilizată.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
După ce a capturat o treime din teritoriul Siriei şi Irakului, gruparea teroristă ISIS a distrus sistematic situri arheologice, moschei, biserici, adevărate comori istorice, de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul umanităţii.
„Nu au niciun fel de respect pentru diversitate culturală. Se tem de diversitatea culturală, de trecut şi de patrimoniul care nu este inventat de ei”, spune Virgil Nițulescu, fost preşedinte al organizaţiei Scutul Albastru.
„Distrugerea acestor monumente, care sunt simboluri ale memoriei şi ale identităţii etnice, religioase ale unor grupuri umane, distrugerea lor trebuie să fie văzută nu numai ca o crimă de război. După părerea mea trebuie să fie văzută ca o crimă împotriva umanităţii”, întărește Daniela Zaharia, istoric, specialist Orientul Mijlociu.
Cucerirea sitului arheologic Palmira
14 Mai 2015. La aproximativ 250 de kilometri de Damasc, în centrul Deşertului Sirian, una dintre cele mai importante metropole antice şi o bijuterie arhitecturală a patrimoniului universal, situl arheologic Palmira, a fost cucerit de ISIS.
În doar câteva luni de la asediul Palmirei, monumente, coloane, temple şi grupuri statuare vechi de mii de ani au fost distruse cu buldozerul, cu barosul, cu arme Kalashnikov sau pur şi simplu au fost aruncate în aer, pulverizate.
„Sunt nişte militari care execută ordine de distrugere şi pentru care aceste ordine reprezintă prioritatea numărul unu”, spune Virgil Nițulescu.
„Mai întâi ne ameninţă, apoi îşi fac publicitate în privinţa cruzimii de care sunt capabili, a sălbăticiei de care sunt în stare, şi în final vedem cum lansează filme care să ne facă să suferim şi care arată felul în care desfigurează siturile istorice. Tratează antichităţile aşa cum ar trata ostaticii”, adaugă Daniela Zaharia.
Rând pe rând, au fost puse la pământ comori ale patrimoniului universal: Templul Baal Shamin, Templul Bel, Turnurile din Necropolă, Arcul de Triumf, Coloanele.
„Nu s-a întâmplat niciodată ca siturile de patrimoniu să fie în felul acesta utilizate ca ostatici de război. Asta este ceva nou”, afirmă Daniela Zaharia, istoric, specialist Orientul Mijlociu.
„Este o pierdere ireparabilă pe care aceşti descreieraţi au produs-o umanităţii întregi”, spune Virgil Nițulescu, fost preşedinte al organizaţiei Scutul Albastru.
De ce distruge ISIS monumentele de la Palmira
Reporterii Digicult au realizat un interviu cu doctorul în filosofie Joseph Maila, politolog franco-libanez, specialist în Islam şi în problematica Orientului Mijlociu. Unul dintre motivele pentru care ISIS distruge monumentele de la Palmira este acela că jihadiştii le consideră profanatoare, adică nu respectă învăţăturile Profetului şi nici litera Coranului.
„Gruparea care s-a autointitulat Stat Islamic este o organizaţie teroristă care are în logica sa, în mentalitatea sa, în ideologia sa islamistă o idee de bază: toate vestigiile care au fost clădite înainte de naşterea Islamului, adică înainte de profeţia lui Mahomed, în secolul VII d.Hr., înseamnă ignorarea revelaţiei mahomedane. În limba arabă i se spune Jahiliyyah (perioada ignoranţei - n.red.)”, declară Joseph Maila, sociolog, specialist Orientul Mijlociu şi Islam.
Însă, în mod paradoxal, ISIS a distrus şi edificii culturale musulmane.
„Acest grup care se autointitulează califat, pe care mult mai meritat lumea arabă îl numeşte Daesh, distrugătorii, este caracterizat şi de o ipocrizie absolută. Primele monumente care au fost distruse la Palmyra şi nu numai la Palmyra, la Mosul, şi în multe alte părţi ale acestui spaţiu turmentat de prezenţa lor, sunt monumente musulmane. La Palmyra au fost distruse monumente sufite, a fost distrus mormântul unuia dintre urmaşii familiei Profetului, prin urmare, motivele religioase, în opinia mea, nu sunt altceva decât un pretext”, spune Daniela Zaharia, istoric, specialist Orientul Mijlociu.
Patrimoniu salvat cu preţul vieţii
În luna mai 2015, înainte ca oraşul Palmira să cadă în mâinile grupării jihadiste, sute de statui antice din situl arheologic au fost mutate în capitala Siriei, la Damasc.
Operaţiunile de salvare a patrimoniului au fost coordonate de reputatul arheolog Khaled al Assad care a fost timp de peste 50 de ani directorul serviciului pentru Antichităţi din Palmira.
Acuzat de protejarea monumentelor construite înainte de naşterea Islamului, arheologul a devenit ţinta grupării teroriste ISIS. A fost luat prizonier şi, în luna august a fost decapitat.
De la Damasc, doctorul în istorie Khalil al Hariri a acceptat să ne vorbească, în exclusivitate, despre momentul în care ISIS l-a luat ostatic pe arheologul Khaled al Assad, socrul şi mentorul său.
„În mai, a intrat Daesh (ISIS - n.red.) în Palmira. Şi când a intrat Daesh în Palmira, Khaled Al-Assad nu a vrut să iasă afară din Palmira. Şi el a spus nişte cuvinte - el a ţinut mult la Palmira - şi a spus: „Eu am trăit aici şi aici am să mor, în Palmira! Pentru lucrurile bune pe care le-am făcut, nu o să plec din Palmira. Eu aici trebuie să mor!” Şi nu a vrut să plece. Domnul Khaled Al-Assad a fost, cum să vă spun, a fost profesorul tuturor, şi al meu. De la el am învăţat despre cultura din Palmira”, a spus Khalil al Hariri, directorul sitului arheologic de la Palmira.
Uciderea lui Khaled al Assad a revoltat comunitatea ştiinţifică internaţională.
„Asasinarea lui a fost un şoc enorm. Aşa se şi explică numărul mare al arheologilor care au semnat petiţia lansată de arheologii tunisieni ca protest faţă de asasinarea lui, şi ca solicitare adresată autorităţilor internaţionale, actorilor internaţionali, de a reacţiona”, spune Daniela Zaharia, istoric, specialist Orientul Mijlociu.
Pe Internet, a fost deschisă o petiţie prin care arheologul sirian este propus la Premiul Nobel pentru Pace.
„Toată viaţa lui este legată de cercetările de la Palmira, practic este identificat cu situl. Nu puteai să mergi la Palmira ca specialist fără să ai un contact cu Khaled al Assad”, adaugă Daniela Zaharia.
„Fireşte, nu a cedat presiunilor ISIS de a le deschide depozitele şi de a le vandaliza. S-a opus acestui lucru, probabil că şi înţelepciunea vârstei i-a permis acest lucru şi a plătit cu preţul vieţii”, spune dr. Ovidiu Țentea, specialist în istorie antică.
„Acest om a ales moartea în locul trădării secretelor pe care Daesh credeau că le-ar deţine. A fost asasinat şi acuzat de apostazie, de preţuirea valorilor occidentale. De fapt, nu se făcea vinovat de niciun fel de crimă, crima este a celor care au luat un om de 80 de ani devotat profesiei sale, devotat unei misiuni culturale, şi l-au torturat şi l-au asasinat, în ciuda vârstei avansate”, afirmă Daniela Zaharia.
La operaţiunile de mutare a statuilor şi artefactelor de la Palmira la Damasc, a participat şi directorul sitului, Khalil Al Hariri.
„Eu am scos cultura din muzeu, am scos peste 1.000 de sculpturi, le-am scos de acolo şi am fugit către Damasc, să nu le distrugă sau să le spargă (ISIS - n.red.). Când am fugit, m-au împuşcat şi pe mine, m-au rănit în mână şi în piept. După ce a murit domnul Khaled Al-Assad, ei au încercat să mă caute şi pe mine. Şi îmi este frică să nu mă prindă şi pe mine undeva”, declară Khalil Al Hariri, directorul sitului arheologic de la Palmira.
Piața neagră a artefactelor
Specialiştii în zonele de conflict din Orientul Mijlociu susţin că gruparea Stat Islamic îi vânează, de fapt, pe arheologi pentru a afla unde sunt ascunse comorile Palmirei, pe care intenţionează să le vândă pe piaţa neagră a artefactelor.
În luna august 2015, FBI a dat un comunicat prin care i-a atenţionat pe colecţionarii de antichităţi să fie atenţi atunci când achiziţionează obiecte provenite din Orientul Mijlociu.
„Dispunem în prezent de informaţii credibile conform cărora unor cetăţeni ai SUA li s-au oferit produse culturale care au fost sustrase recent din Siria şi Irak. (…) Nu trebuie să permiteţi ca aceste piese cu potenţial de susţinere a terorismului să fie parte a tranzacţiilor”, a spus Bonnie Magness-Gardiner, şefă a programului FBI de combatere a furtului de produse de artă.
„Trebuie spus foarte clar, ceea ce publicul larg cred că nu ştie, principala intenţie a ISIS nu este una religioasă de a distruge monumente, ci de a furniza pe piaţa mare occidentală, o mulţime de artefacte pe care le găsiţi online, care au valori mult crescute, pur şi simplu devalizează aceste situri şi le vinde pe o piaţă care există în Occident”, spune dr. Ovidiu Țentea, specialist în istorie antică.
„După distrugerea unor monumente cum este cel mai frumos monument din Palmira, Arcul de Triumf al lui Septimiu Sever, probabil că elemente din acel arc au ajuns deja să fie traficate pe piaţa neagră pentru că aceşti criminali nu se dau în lături de la absolut nimic”, consideră Virgil Nițulescu, fost preşedinte al organizaţiei Scutul Albastru.
„Asistăm la o realitate absolut trivială. Gruparea Stat Islamic are nevoie de bani, aşa că jefuieşte bănci, face trafic cu petrol iar de curând, din ce în ce mai des, a început să facă trafic şi cu obiecte de artă”, spune Josesp Maila, sociolog, specialist Orientul Mijlociu şi Islam.
„Să nu uităm că SI nu este doar o organizaţie aşa-zis religioasă, să nu uităm că ea trăieşte de pe urma traficului cu petrol şi cu alte bunuri pe care le fură practic din Irak şi din Siria, de pe urma traficului cu arme, de pe urma sclaviei cu o mulţime de femei pe care le ţin prizoniere şamd”, adaugă Virgil Nițulescu.
Mai mult, gruparea Stat Islamic a transformat Muzeul sitului arheologic Palmira în tribunal şi, mai apoi, în închisoare. Au cruţat, în schimb, amfiteatrul antic. Edificiul a fost păstrat, însă, doar pentru a fi folosit ca scenă pentru execuţii.
„Faptul că Daesh foloseşte teatrul din Palmira pentru a face execuţii, în masă, este un comportament pervers. Este încă o dovadă pe de altă parte a faptului că aceşti oameni înţeleg foarte bine care este semnificaţia tuturor locurilor şi tuturor lucrurilor pe care le distrug. De aceea tot planul lor de distrugere, toată maniera de desacralizare a acestor locuri, de desacralizare în sensul în care ne fac să asociem în mintea noastră, nu cu splendoarea civilizaţiei elenistice ci cu actele lor barbare, imaginea teatrului din Palmira între altele, toate acestea arată că nu intenţionează altceva decât să facă o propagandă a ororii”, spune Daniela Zaharia, istoric, specialist Orientul Mijlociu.
„De exemplu una dintre ultimele este execuţia unor soldaţi adepţi ai lui Bashar al Assad pe scena teatrului de la Palmira, un monument extrem de frumos care nu era nici măcar arenă de gladiatori. Nu era un amfiteatru, ci un teatru. Iar spectacolul a fost furnizat unor civili sau combatanţi ISIS care au umplut aproape la maximum acest loc”, arată dr. Ovidiu Țentea, specialist în istorie antică.
Şocată de distrugerea deliberată a patrimoniului universal, comunitatea internaţională pare să uite esenţialul: oamenii.
„Se vede că sculptura unei statui antice preţuieşte mai mult în ochii noştri decât viaţa multor oameni. Probabil nu ne mai interesează şirurile de combatanţi sau non-combatanţi civili sau soldaţi portocalii care sunt executaţi la malul mării sau în anumite cadre scenografice deosebite, ci ne impresionează mai mult monumentele pe care le cunoaştem datorită educaţiei pe care o avem, şi agresiunea lor ne impresionează mai mult decât dispariţia oamenilor”, adaugă Ovidiu Țentea.
Comunitatea internaţională, organizaţiile care se ocupă cu protejarea patrimoniului universal nu pot interveni până când conflictul nu se va încheia. Campania brutală de distrugere a sitului arheologic a stârnit reacţii de revoltă la UNESCO, mai ales după ce ISIS a aruncat în aer Arcul de Triumf din Palmira.
„Această nouă distrugere arată cât de mult sunt îngroziţi de istorie şi cultură (...) şi îşi arată adevărata faţă: o expresie pură a urii şi ignoranţei.(...) Se va face totul pentru ca autorii acestor distrugeri să fie judecaţi şi pedepsiţi în strânsă cooperare cu Curtea Penală Internaţională”, a spus Irina Bokova, directoarea generală a UNESCO.
„Ce putem noi să facem este să ne întrebăm de ce şi cum să reacţionăm. Reacţionăm prin cuvinte, prin fraze emoţionale, prin a pune pe share anumite imagini care ne sunt livrate la un anumit interval pentru a le avea ca dezbatere şi eventual ca noi să determinăm politicienii să ia o anumită atitudine. Cu siguranţă cu ISIS nu se poate sta la masa negocierilor deci prin urmare atunci când forţele militare occidentale se vor putea impune în zonă, Palmira va fi apărată”, spune dr. Ovidiu Țentea, specialist în istorie antică.
În anul 1954, ca urmare a distrugerilor masive din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost semnată Convenţia de la Haga. În baza acestui tratat, a fost înfiinţată organizaţia „Scutul Albastru”.
„Această emblemă care are forma unui scut format din patru triunghiuri două albe două albastre trebuie aşezat pe toate monumentele istorice şi pe toate clădirile care adăpostesc bunuri culturale cu valoare de patrimoniu pentru a semnaliza militarilor că acele clădiri nu pot să constituie obiective militare şi ca atare trebuie protejate”, explică Virgil Nițulescu, fost președinte al organizației.
Din nefericire, nici această organizaţie nu are pârghii eficiente pentru a interveni în cazul actelor de vandalism de la Palmira.
„Este cu totul iluzoriu să ne putem închipui aşa ceva: Daesh este o identitate care nu este membră a ONU, nu a semnat Tratatul de la Haga, nu are nicio legătură cu vreo entitate statală din lume, nu este recunoscută de nimeni şi în consecinţă nu poate fi trasă la răspundere potrivit procedurilor legale care sunt stabilite în această convenţie mondială”, declară Virgil Nițulescu.
Palmira, bijuteria vechiului levant
Un oraş simbol al istoriei omenirii, luat prizonier de război. Aşa arată astăzi bijuteria vechiului Levant. În antichitate, oraşul era punctul de întâlnire a culturilor greceşti, romane, mesopotamiene, iraniene şi nomade. Dar şi unul dintre cele mai importante centre caraviniere de pe Drumul Mătăsii.
Aşezat strategic, la intersecţia rutelor comerciale dintre Roma şi Persia, Palmira a fost un altfel de „Wall Street” al vremurilor sale.
„Palmira înseamnă un model de succes pentru Orientul Mijlociu, explodează în epoca principatului în secolele II-III, ajungând o perlă a Orientului, un oraş caravanier în care aveau loc practic tranzacţionarea celor mai importante şi cotarea la bursă a celor mai importante produse de pe Drumul Mătăsii. Are o valoare simbolică în special pentru civilizaţia occidentală care a descoperit-o în urmă cu aproape trei secole, şi care a folosit-o ca o zonă de promenadă pentru elita franceză de exemplu care descoperea o zonă cu temple şi cu artefacte impresionante pentru oaza deşertului din Siria”, spune dr. Ovidiu Țentea, specialist în istorie antică.
„În patrimoniul universal, este un loc mitic. Ca toate oraşele elenistice care sunt, beneficiază de acest statut, este un oraş monumental, devine splendid prin monumentele sale. Se pot vedea cu uşurinţă imagini spectaculoase ale colonadei din Palmira, ale teatrului din Palmira, ale arcului care acum nu mai există pentru că a fost aruncat în aer pe 5 octombrie de către Daesh”, spune Daniela Zaharia, istoric, specialist Orientul Mijlociu.
Dacă distrugi memoria culturală a unui popor, i-ai distrus identitatea, spun istoricii. Este ceea ce se întâmplă, în mod dramatic, la Palmira. Ruine, jaf şi mii de ani de istorie aruncaţi în aer.
„Nu poţi să faci un califat, nu poţi să egalizezi realităţile politice, sociale, culturale ale acestei lumi în aşa fel încât să o poţi domina, să o poţi controla, decât dacă îi distrugi identitatea proprie, identitatea tuturor grupurilor care şi-au construit de decenii realităţi politice şi sociale pe care le consideră ca fiind reprezentative pentru ele însele”, adaugă Daniela Zaharia.
„Este foarte uşor să te joci cu emoţiile oamenilor şi să spui „Toţi ortodocşii cu mine! Toţi şiiţii cu mine! Toţi suniţii, toţi catolicii, toţi alawiţii cu mine! etc”. Dar trebuie să înţelegem foarte clar că ţinta lor nu este religia; ci identitatea socială a anumitor grupări care fac apel la identitatea religioasă tocmai pentru că nu îi mai uneşte o identitate politică”, afirmă Joseph Maila, sociolog, specialist Orientul Mijlociu şi Islam.
„Rămânem cu un spectacol trist în care nu putem decide nimic, suntem nişte spectatori care ne lăsăm influenţaţi de o dramă pe o scenă de teatru şi revedem secvenţa finală care este tragică”, spune Ovidiu Țentea, istoric, specialist în istorie antică.
Cinci luni de asediu au şters mii de ani de istorie. Palmira, o bijuterie a patrimoniului mondial, îşi trăieşte tragicul final.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
