DIGICULT. Artistul care îmbină motive artistice din cultura orientală şi cea europeană

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Români exploatați și transformați în sclavi în Ungaria de un grup infracțional format tot din români. Cum își păcăleau victimele

Vremea se schimbă radical din weekend. Când vom avea temperaturi de 16°C

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Graţie, culoare şi fragilitate. Motive suficiente pentru pictorii care, de-a lungul istoriei artei, au reprezentat în operele lor...fluturi.

În cultura africană, legendele spun că omul urmează ciclul vieţii şi al morţii unui fluture: în copilărie, omul este o omidă. Apoi, pe parcursul vieţii, se transformă în crisalidă, iar mormântul devine coconul de unde iese sufletul, sub forma unui fluture.

Vechii greci credeau, la rândul lor, că, după moarte, oamenii care au suflet curat vor deveni fluturi de zi, plini de culoare. În schimb, oamenii care au făcut rău se vor transforma în fluturi de noapte, cu aripi în culori întunecate.

În artă, reprezentările picturale ale fluturilor diferă în funcţie de superstiţiile sau simbolistica specifică unei anumite culturi.

În pictura flamandă, artişti precum Jan de Heem, Willem Kalf sau Pieter Brugel cel Bătrân, celebri pentru lucrări ce înfăţişează natură moartă, au reprezentat în tablourile lor fluturi, cu o minuţiozitate incredibilă a detaliului.

Artiştii olandezi din epoca de aur a picturii flamande au transformat insectele în adevărate personaje, omniprezente, alături de pahare, pipe, cărţi, bijuterii, fructe, farfurii şi...flori.

„Dacă te uiţi la o natură moartă flamandă din secolul XVII-XVIII florile sunt mai frumoase şi mai vii decât în realitate. Şi vietăţile, întotdeauna găseşti o picătură de apă, fluturi, o muscă, şi de acolo a pornit cumva şi la mine atenţia la acest detaliu. Dar eu le-am transformat mai departe aceste personaje, pentru că ele s-au transformat în personaje ca într-o fabulă. În tablourile mele povestea este povestită de aceste mici creaturi, în loc de oameni”, spune Hamid-Nicola Katrib, pictor şi arhitect.

Hamid Nicola Katrib este designer de interior şi pictor. Provine dintr-o familie mixtă: tatăl, libanez, iar mama, româncă. A mers la şcoala primară în Beirut, capitala Libanului, acolo unde a absolvit şi facultatea de arhitectură, Académie Libanaise des Beaux-Arts.

A început să picteze de mic, iar la 12 ani, deprinsese deja tehnica picturii în ulei, în atelierul unui pictor din Bacău. Atunci a pictat şi prima reproducere după un celebru tablou de artă flamandă.

„Prima carte de pictură pe care am cumpărat-o, când eram mic, verile când veneam în România, la pictorul la care învăţam la Bacău, avea o carte de pictură flamandă de secolul XVII, secolul XVIII, o carte mai veche şi am tot rugat-o pe mama să îl convingă pe pictor să-mi vândă cartea. Şi cartea chiar o am, e în bibliotecă acolo şi am făcut multe reproduceri după diverse tablouri din acea carte, şi primul l-am vândut la o vârstă foarte mică. Cred că primul tablou pe care l-am vândut era la vârsta de 13 ani sau 14 ani la o prietenă de-a lui mama, un vas cu flori, cu fructe şi cu păsări colorate şi aşa şi era atât de colorat şi de decorativ că prietena mamei mele atunci mi-a dat 500 de dolari pe acest tablou”, adaugă Hamid-Nicola Katrib, pictor şi arhitect.

Hamid mărturiseşte că pasiunea sa pentru artă s-a născut...în România. Cu toate acestea, de mic s-a familiarizat cu două culturi diametral opuse: orientală şi europeană.

De mic a deprins și gustul pentru obiectele rafinate, pentru lux şi pentru arhitectura de interior.

„Beirutul artistic actualmente este mult diferit de Beirutul artistic din perioada când am făcut eu şcoala şi facultatea acolo. E un boom în zona galeriilor şi expoziţiilor şi chiar mulţi arhitecţi internaţionali fac proiecte de semnătură în capitala Libanului, în Beirut. Şi arta se cere acolo, adică lumea are gust pentru artă, şi chiar sunt dispuşi să dea sume mari pentru artă contemporană şi pentru tablouri”, afirmă Hamid-Nicola Katrib, pictor şi arhitect.

Influenţat de arhitectura Beirutului, oraş considerat Elveţia Orientului, dar şi de modul în care designul şi luxul sunt percepute în ţările din Orientul Mijlociu, Hamid a început o carieră de succes în domeniul amenajărilor interioare.

A avut astfel şansa să lucreze în cadrul unor proiecte de amenajare a palatelor regale din ţări precum Arabia Saudită, Qatar sau Iordania.

„De multe ori vin oameni şi vor lucrul şi opusul lui. Adică le plac lucrul şi contrariul.Şi cumva trebuie să faci să explici să înţeleagă şi într-un fel mai diplomat că merge sau asta sau asta nu poţi să le ai pe amândouă într-un singur loc”, spune Hamid-Nicola Katrib.

Cea care i-a definit, însă, cariera lui Hamid a rămas pictura. Un mare admirator al artiştilor olandezi din secolele XVII-XVIII, Hamid a preluat elemente specifice artei flamande şi le-a personalizat într-o manieră inedită.

Simboluri precum fluturele, cireaşa sau cheia îşi schimbă rolul şi semnificaţia de la un tablou la altul.

„Prima acuarelă pe tema asta am făcut-o acum doi ani şi căutam cumva şi să explorez o zonă mai puţin explorată, să vin cu ceva diferit de ceea ce am văzut până acum. E foarte important, şi e foarte greu după 2000 de ani de pictură, să mai găseşti o identitate a ta, ca să nu zică lumea că tu ai copiat după ăla sau seamănă foarte mult cu nu ştiu cine. Şi cred că într-un final am reuşit să fac lucrul ăsta şi sunt mulţumit”, povestește Hamid-Nicola Katrib.

Multe dintre tablourile sale au devenit, de curând, instalaţii care, la prima vedere, amintesc de...Alice în Ţara Minunilor: obiecte în miniatură, dezechilibrate, cărţi de joc, culoare, dar mai ales...multă fantezie.

„De doi ani de zile tot doream să transform acuarelele mele cu paharele în echilibru dar în dezechilibru pentru că în realitate ele nu pot să stea aşa cum stau ele în desen şi am adunat elementele care îmi trebuiau, de la fluturi adevăraţi împăiaţi, furculiţe, cărţi de joc, chei, şi am reuşit să construiesc aceste instalaţii care sunt făcute după tablouri şi le-am materializat în 3D cum ar veni”, mărturisește pictorul.

Picturile şi instalaţiile 3D au prins viaţă şi pe...mătase: au devenit model pentru o colecţie de eşarfe.

Astfel a luat naştere o poveste-fantezie, plină de culoare, forme şi animată de...fluturi: efemer.

„M-am gândit că în felul ăsta pot şi eu să transmit o bucăţică de artă sau din mesajul pe care-l transmit eu, din ideile mele pentru toată lumea şi în mai multe variante. Şi de acolo s-a materializat ideea cu eşarfele. Pentru că fluturii sunt omniprezenţi în absolut toate tablourile mele, este elementul constant şi fluturul şi cireaşa. Șam găsit pe cineva aici în Bucureşti spre surprinderea mea care importă şi aduce fluturi vii şi am vrut să fac acest acvariu foarte mare în care să expun eşarfele mele într-un mod efemer şi zburător printre stoluri de fluturi coloraţi exotici” , spune Hamid-Nicola Katrib, pictor şi arhitect.