DIGICULT. Ar trebui „îmbunătățite” cele 10 porunci?
Semnificând, în ebraică, „10 cuvinte”, „10 ziceri” sau „10 probleme”, legile de sorginte divină au însemnat un moment de cotitură în existența frământată a poporului evreu.
Andrei Oișteanu, istoric al religiilor și al mentalităților: „E important contextul să zicem istoric în care au apărut cele 10 porunci. Să ne aducem aminte, totul se întâmplă la deplasarea poporului evreu, din Egipt, unde trăiau în robie, în țara Făgăduinței, în Israel, unde urma să devină un popor liber. Este, deci, o perioadă de tranziție, cum o numim astăzi, și care a durat 40 de ani, conform Bibliei. Cifra nu este întâmplătoare - nouă ni s-a spus că va dura 20 de ani, s-a văzut că nu este suficient. 40 de ani este o cifră importantă, pentru că ea vorbește de faptul că toți cei născuți și crescuți în robie, în Egipt, trebuia să moară, până să se ajungă în Țara Făgăduinței. Pentru ca niciunul care a gustat mentalitatea de rob să nu ajungă cu această mentalitate în noua țară”.
Dan C. Mihăilescu, scriitor și critic literar: „Am fost întrebat, nu de mult, să dau o definiție a culturii. Și am spus că ea, cultura, este ceea ce îmblânzește, domesticește fiara din om. Poporului lui Israel, lui Moise, Dumnezeu a trebuit să le dea aceste legi, porunci, pentru că, înăuntrul nostru, primordial, este fiara. Omul este născut ca un animal și în natură sunt legi fioroase. El este născut să mănânce, să-i înghită pe cei din jurul său, să-și demonstreze supremația, forța, să ia cât mai mult. Nu este învățat să dăruiască. Dăruitul, disciplina, omenia, cumsecădenia, ethosul, morala sunt tot ce este mai departe de lumea animală. Încât pe Muntele Sinai, Iahve, Dumnezeu, a trebuit să dea această matrițare, această grilă, prin care tot ce înseamnă gândire, suflet, viață socială să poată să ajungă la oameni, într-o comuniune de neam”.
Drumul parcurs de evrei, timp de 40 de ani, a însemnat, astfel, mai mult decât un traseu geografic. A adus o redefinire a conduitei și chiar a gândirii lor.
Andrei Oișteanu: „E o călătorie spirituală, de la mentalitate de rob la mentalitate de om liber și de la mentalitate de populație la una de popor. Pentru asta, trebuia să aibă niște reguli comune, principii comune, un crez comun. În acest moment apare "contractul" între Poporul lui Israel și Dumnezeu. Acest contract era necesar, pentru că libertatea nu poate exista nereglementată. Libertatea pur și simplu duce la haos și anarhie”.
Dan C. Mihăilescu: „Apropo de cod, cred că peste tot în lume, toate legile eticii, toată morala, toată omenia din noi trebuie să se supună acestor legi. Cred că Decalogul este, practic, Legea nr. 1 în etica de peste tot și de pretutindeni”.
Adrian Cioroianu, istoric: „Cele 10 porunci au fost dintotdeauna un ideal. Nici în momentul în care au fost statuate, ca atare, oamenii nu erau mai buni decât acum. Gândiți-vă că evoluția omului, ca ființă, era încheiată la acel moment. Dar că, de la apariția Celor 10 porunci încoace, apar statele, apar instituțiile, noi ne-am schimbat foarte mult la nivel mental după Cele 10 porunci. Probabil rămân valabile în sensul de căutare, foarte rar am ajuns să le respectăm, într-adevăr, de-a lungul istoriei noastre”.
Din momentul apariției lor, Cele 10 porunci - prezente în vechiul Testament - au ajuns să definească umanitatea. Dar impunerea unui set de reguli dure, religioase și morale, este întotdeauna un proces anevoios.
Andrei Oișteanu: „Nu a fost ușor: să ne aducem aminte, Moise pleacă, prima dată, pe Muntele Sinai, pentru a vorbi cu Dumnezeu, sunt primele forme ale tablelor lui Moise, dar când se întoarce, evreii se răscoală și revin la vechile lor forme de credință păgână, politeistă, se închinau la Vițelul de Aur. prima poruncă din cele 10 este "Să ai un singur Dumnezeu". Însuși acest fapt ne arată că era vorba de o populație politeistă, căreia i se imprima o gândire monoteistă. O modificare redicală și extrem de importantă, inclusiv pentru civilizația noastră de astăzi. De 3.000 de ani, s-a impus anume în Israel o religie monoteistă, spre deosebire de celelalte religii din bazinul Mediteranean, care erau politeiste, la greci, la romani, la egipteni, la filistinieni, sau în Orientul apropiat, în Asiro-Babilonia, în Iran, erau religii dualiste, cu doi zei, unul bun și unul rău, Ormuzd și Ahriman”.
Dan C. Mihăilescu: „Este interesantă figura lui Dumnezeu în acest joc, pentru că Iahve, Dumnezeul vechi testamentar, știm bine că era o forță cumplită, răzbunătoare, îngrozitoare, înfiorătoare, Moise chiar a dat dovadă de o energie formidabilă, stând față în față cu acest zeu. Și când Dumnezeu îi poruncește "Să nu-ți faci chip cioplit" și "Să nu te închini altor zei decât mie", spune el, foarte frumos, "Pentru că eu sunt un zeu gelos, invidios chiar, deci nu suport să te închini la alți zei". Deci Dumnezeul care a dat acest Decalog era, el însuși, o forță, milităroarsă, evreii erau evdați în Egipt, erau ieșiți din robie, în Exodul de 40 de ani, deci toate aceste 10 porunci, codul lui Moise, au ceva milităros, ceva înzăuat, nu este etica Noului Testament, nu este blândețea lui Iisus: înțelege-i pe ceilalți, întoarce și obrazul celălalt, pentru o palmă. deci Cele 10 porunci se dau în regim de urgență, în regim de obediență și de ascultare perfectă”.
Nu doar lumea creștină se supune rigorilor Celor 10 porunci. Cerințele morale exprimate în Decalog apar în codurile de conduită ale altor religii, actuale sau dispărute.
Andrei Oișteanu: „Aceste 10 porunci se aseamănă cu reglementări din alte zone ale Pământului: le regăsim la egipteni, într-o altă formă, în Codul lui Hammurabi, în budhism, secolul 5-6 î.e.n., găsim elemente similare”.
La 3.000 de ani de la formularea lor, regulile Decalogului mai sunt actuale?
Adrian Cioroianu: „E greu de spus dacă, după apariția politicii, după apariția reclamelor, după apariția televiziunii sau cinematografului, Cele 10 porunci mai sunt valabile. Gândiți-vă: "Să nu tânjești după nevasta altuia". Oricare femeie din lume care apare la televizor, actriță sau model, probabil are un prieten sau un soț. Asta nu înseamnă că n-o văd milioane și milioane de oameni. Pe Monica Bellucci o privim, deși știm că are un soț, oare încălcăm porunca biblică, văzând un film cu Monica Bellucci? Sau reclama la pastă de dinți, care ne spune că face dinții mai albi și mai strălucitori. E o minciună, într-un fel, pentru că știm, în egală măsură, că, dacă bei vin roșu, cafea și dacă fumezi trabuc, niciodată pasta de dinți nu-ți va face dinții albi și strălucitori”.
Andrei Oișteanu: „Ele sunt atât de bine articulate, formulate, atât de esențializate, încât toate rămân, până în ziua de astăzi, impecabile. Nu trebuie nici amendate, introduse amendamente, nici multiplicate. Nu trebuie aduse alte legi. Este suficient să le respectăm pe acestea. Dacă ar trebui, să zicem, adăugate, poate că aș adăuga una creștină: poartă-te cu dușmanul tău așa cum te porți cu aproapele tău. Deci o formă de nonviolență, de înțelegere, de dialog, care se întrevede în unele dintre poruncile Decalogului”.
Dan C. Mihăilescu: Și eu am auzit că Cele 10 porunci, Decalogul, ar trebui îmbunătățit, adaptat la geografii, la timpuri, istorie. Mie îmi pare fals, pentru că toată lumea, toată omenirea, universul, viața și moartea, totul este de o simplitate desăvârșită. Numai că, așa cum spunea Heidegger, la simplitate se ajunge foarte greu. Simplitatea, precum dragostea, este ceva de neexplicat. Deci Cele 10 porunci n-au nevoie de nicio updatare, de nicio nuanțare, pentru că ele, toate, la o adică, încap în două vorbe care, pentru mine, sunt cuvintele esențiale ale vieții omenești. Două vorbe dintr-o poruncă, dintr-o dorință a lui Iisus: "Fiți buni".
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
