DĂ-TE LA O CARTE. Ferestre din București și poveștile lor

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Cătălin D. Constantin predă studii umaniste și de etnologie la Universitatea din București. Are o sumedenie de cărți dedicate monumentelor, subiectelor de patrimoniu din cultura română. Printre ele, un album foarte frumos despre mănăstirile din Bucovina, însoțit de comentariile istorice ale lui Neagu Djuvara. S-a ocupat, de asemenea, de o carte de mitologie populară pe înțelesul copiilor, „Îngeri, zmei și joimărițe”, și de best-seller-ul „Străzi vechi din Bucureștiul de azi” a lui Alexandru Ofrim.

Este un om colindat în permanență de pasiunea călătoriei și a fotografiei. Această din urmă pasiune i-a adus gândul de a compune, de a construi o carte despre ferestrele vechi din București. Asta presupune un exercițiu de gimnastică vizuală care ne convinge pe noi, dacă mai era cazul, că a privi și a vedea nu sunt neapărat sinonime.

Cătălin D. Constantin a umblat câteva săptămâni pe străzile din București și a fotografiat ferestre vechi, ferestre cu lemn scorojit, ferestre ale unor case cu pereți coșcoviți, ale unor case îngrijite, ale unor case curtate de paragină. După aceea, a luat sutele de fotografii și le-a împărțit unui corpus eclectic de observatori. În distribuție avem nume cunoscute și mai puțin cunoscute: scriitori, gazetari, medici, avocați, ingineri, procurori, critici, editori și așa mai departe. A rezultat o serie de texte, fără o limită de semne sau de fraze, scrise în diverse registre.

Avem, însă, la sfârșitul acestei lecturi, sentimentul unui drum prin Bucureștiul de altădată, al unui drum și al unei hărți totodată literare, culturale, în spatele căreia se ghicesc câțiva titulari ai boemei bucureștene interbelice.

E o carte cuceritoare, odihnitoare, reconfortantă și plină de învățăminte, spune Radu Paraschivescu.