Conacul din comuna Curtişoara a fost construit la sfârşitul secolului XIX de boierul Marian Ion, ministru în Guvernul Antonescu. Clădirea a fost sediu al CAP-ului în perioada comunistă, iar după 1989 a fost lăsată în paragină.
Clădirea este amplasată pe cel mai înalt deal de pe malul Oltului, pentru ca boierul să vadă de acolo celălalt conac al său, aflat la câţiva kilometri.
Clădirea a fost retrocedată cu tot cu domeniul de șapte hectare de teren, însă noii proprietari, cetăţeni austrieci, au lăsat-o în paragină.
„I-am contactat. Am spus ce se întâmplă acolo, că a inceput să se degradeze, să fure de prin el. Nu am primit niciun răspuns”, spune viceprimarul comunei, Constantin Petre.
La câţiva kilometri depărtare, un alt conac zace în stare avansată de degradere.
Conacul din comuna Strejesti a apartinut familiei de boieri Dârvari și a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea. Clădirea a ajuns o ruină după 1989. Hoții au furat tot ce se putea fura, inclusiv acoperișul.
Clădirea păstra vie amintirea familiei Buzescu, apropiată domnitorului Mihai Viteazul şi înrudită cu boierii Dârvari. În aceeaşi situaţie sunt alte 10 conace boiereşti din Olt. Numarul lor trebuia să fie mai mare, însă unele au dispărut complet. Hoţii au lăsat doar fundaţiile.
„Cred că, în proporție de 50 la sută, conacele au fost distruse. Perioada cea mai neagră pentru conacele din județul Olt a fost 1991-1992, când nu exista o lege a ptrimoniului”, spune Gheorghe Iorga, specialist la Direcţia Judeţeană de Cultură Olt.
Specialiştii spun că, în ritmul acesta, urmele burgheziei româneşti ar putea dispărea pentru totdeauna.