#Colectiv. Trupa în care a cântat Adrian Rugină, la un an de la tragedie
Pentru membrii trupei Bucium, tragedia Colectiv a însemnat zece înmormântări în zece zile, de departe cel mai greu episod din viaţa lor, mărturiseşte liderul formaţiei, Andi Dumitrescu. La Colectiv şi-au pierdut cei mai buni prieteni şi tot acolo a murit şi omul care a fost toboşarul trupei timp de 13 ani, eroul Adrian Rugină.
„Noi am avut privilegiul să fim nişte ani alături de el. Și pe plan muzical, şi pe plan personal, Adrian în primul rând era un om pe care nu-l puteai uita odată ce l-ai cunoscut”, spune Andi Dumitrescu, liderul formației Bucium.
Cristian Răducanu, actualul toboşar, a scăpat cu viaţă, dar a suferit arsuri pe jumătate din corp. Acum, familia şi muzica îl ajută să meargă mai departe.
„Pentru mine e o gură de oxigen, ca să zic aşa, deşi încercăm să facem ceva ce vine cumva natural din noi. Sperăm să şi ajungă toată treaba asta către public”, spune el.
„Încercăm să creăm prin muzică şi proiecţii video starea aceea a unui copil care ascultă basme româneşti”, spune liderul formaţiei Bucium, Andi Dumitrescu.
Este, de altfel, ceea ce transmit şi piesele celui mai nou album al trupei, „Live în Codrul Ascuns”. Un proiect special, cu o grafică aparte.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Este vorba de un format de 23 pe 23 cm, fiecărei piese îi corespunde o ilustraţie făcută de un artist şi cred că un fan şi-ar dori foarte mult să aibă discul în mâini şi să descopere dedesubturile pe care noi le-am imprimat acolo”, spune Andi Dumitrescu.
Albumul cel nou înseamnă enorm pentru membrii Bucium şi dintr-un alt motiv: „Live în Codrul Ascuns” a fost înregistrat de Alex Pascu, liderul formaţiei Goodbye to Gravity.
„Alex era prietenul nostru foarte bun. La recomandarea lui Alex, Cristi a venit în trupa Bucium. A fost un disc înregistrat de el, în acelaşi timp în care noi le regizam clipurile celor de la Goodbye to Gravity”, spune Andi Dumitrescu.
Ca muzician, trebuie să ai harul să auzi cu adevărat bine, cred membrii Bucium.
În plus, pentru ca un album rock să sune impecabil, piesele trebuie mixate pe console al căror preţ ajunge până la un milion de dolari. Este ceea ce a realizat Alex Pascu, liderul Goodbye to Gravity. Albumul „Mantras of War” a fost mixat pe o astfel de consolă, în Santorini.
Puţini artişti români reuşesc însă o astfel de performanţă.
„Îţi trebuie în primul rând încăpăţânare, cam asta-i treaba, şi perseverenţă, pentru că nu e deloc uşor. Eu îl ştiu cel puţin pe Pascu cât de obsedat era de sunet şi de tot ceea ce făcea. Practic el lucra şi la grafică, tot conceptul cumva era al lui”, spune Cristi Răducanu.
„Albumul Mantras of war stă în picioare faţă de orice alt album european sau de talie mondială din genul respectiv, nu există nicio greşeală tehnică, de producţie, de mixaj, în acel disc. Din păcate, puţină lume cred că apreciază conştient sunetul bine înregistrat, un sunet bun în muzica rock costă foarte mult, e nevoie de foarte multe echipamente analogice extrem de scumpe pentru a-l obţine şi noi asta am încercat să facem şi cu acest disc, şi cu toate cele care vor urma, să le înregistrăm în condiţii cât se poate de bune, pentru că ţinem foarte mult la calitate”, spune Andi Dumitrescu.
Între anii 2000 şi 2013, toboşarul trupei Bucium a fost Adrian Rugină, unul dintre eroii de la Colectiv. În prezent, cel care i-a luat locul este Cristian Răducanu, grav rănit în tragicul eveniment.
A reuşit să revină pe scenă la 7 luni după noaptea de coşmar trăită la Colectiv. Se consideră printre cei norocoşi, chiar dacă a suferit arsuri pe mai mult de 50% din suprafaţa corpului.
„Practic jumătate de an am încercat să revin la viaţa normală, eu pot să zic că sunt printre norocoşi cumva, pentru că deşi am urme, sunt totuşi complet funcţional, n-am degete lipsă sau probleme de genul ăsta. Şi încerc cumva să-mi desfăşor viaţa ca şi cum nu s-ar fi întâmplat sau, mă rog, fără să mă afecteze prea tare de acum înainte. E o problemă pe care fiecare o ia de unul singur şi încearcă să o rezolve şi să treacă peste ea pentru că automat prin spital m-am întâlnit cu oameni care au fost acolo şi care au probleme mai mari decât mine sau mai mici şi fiecare, nu ştiu, are modul lui de a trece peste problemă şi de a rezolva lucrurile sau de a merge înainte. Sunt oameni care au scăpat fără arsuri, dar au rămas afectaţi emoţional în urma evenimentului sau alţii care au probleme şi mai mari şi fizic şi psihic. Deci nu ştiu...e complicat”, spune el.
Un lucru greu de înţeles şi imposibil de acceptat pentru toţi cei care au fost la Colectiv a fost felul în care oamenii i-au judecat. Prejudecăţile legate de muzica rock au dat naştere la discursuri în online, adesea halucinante. Din păcate, astfel de prejudecăţi încă mai există.
„Trăim într-o societate plină de ipocrizie şi asta face ca pe cei care aveau părerile respective doar să nu şi le mai spună acum, nu înseamnă că şi le-au schimbat cu adevărat”, spune Andi Dumitrescu.
„Şi oricum, dacă e să te uiţia la comentarii, tot felul de lucruri pe Facebook legate de Colectiv, o să ai surpriza să găseşti că încă se mai spun o grămadă de lucruri”, spune Cristian Răducanu.
Ce ar schimba ei în România?
„Păi se vede cu ochiul liber că sunt nişte oameni care încearcă să schimbe lucruri şi se luptă cu morile de vânt, noi ne luptăm între noi, asta cred că e definiţia neamului ăstuia, ne furăm singuri căciula şi ne luptăm între noi. Gândeşte-te că sunt în acest moment trei momente comemorative Colectiv, de ce nu e unul singur? Nu ţi se pare normal să fie unul singur? Ăştia suntem, ca români, nu suntem în stare să coalizăm pe o idee, de aceea nu avem cum să schimbăm lucrurile uşor”, spune Andi Dumitrescu.
„Mie mi se pare că a explodat societatea şi puterea asta de a spune lucrurilor pe nume, cu toate comentariile, cu satanism, nişte lucruri din astea care pur şi simplu parcă vin dintr-un film prost, distopic, mie mi se pare SF ce se întâmplă acum”, spune Robert Ardeleanu, chitară bas.
„Nouă ne e foarte clar că facem parte din nişte oameni foarte puţini, adică oamenii cu care noi putem relaţiona normal sunt foarte puţini de fapt. Ne adresăm unei nişte foarte mici care ni se pare foarte importantă şi bine că există şi acea nişă”, spune Andi Dumitrescu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
