BONTON. Singurul român care a avut Hollywood-ul la picioare este aproape uitat în țara natală
În spatele uşilor închise ale fostului cinematograf Jean Negulescu din Craiova, singurul film care încă rulează e cel al uitării. Locul este astăzi o ruină.
Nici casa în care s-a născut nu mai aminteşte de el. Imobilul propus să fie casă memorială a fost înstrăinat, iar placa memorială, demontată.
„Noi, românii, suntem un neam de solişti. Nu suntem o orchestră. Şi noi, românii, suntem învăţaţi de multe ori, de prea multe ori, să risipim valorile şi să fim tentaţi să nu le acordăm importanţa cuvenită”, spune Gheorghe Obrocea, regizor, consilier superior la Direcţia Judeţeana pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Dolj.
În Los Angeles, pe Hollywood Walk of Fame, o stea îi poartă numele. În Craiova, numele său apare doar pe plăcuţa unei străzi.
„Mai există două cinematografe în Craiova, niciunul nu poartă numele lui Jean Negulescu. Nu cred că este normal să fie aşa. Ne-am propus să aibă o statuie. N-o are încă. Putem realiza un festival internaţional de film Jean Negulescu. (…) Dar cea mai mare durere este că acea casă în care s-a născut Jean Negulescu nu mai poartă semnul marelui cineast”, spune Gheorghe Obrocea.
Greta Garbo, Marilyn Monroe, Sophia Loren, John Garfield, Fred Astaire sau Gary Cooper sunt doar câțiva dintre actorii care îi datorează celebritatea românului Jean Negulescu. În România, însă, doar câteva din zecile de lungmetraje şi documentare regizate de el zac prăfuite în colecţia Arhivei Naţionale de Filme.
„După ştiinţa mea, sunt trei-patru filme în arhiva naţională, nu toate titrate. Cred că titrat nu este decât „Cum să te căsătoreşti cu un milionar". Şi, de asemenea, trei-patru documentare, pentru că, în afară de 40 de filme de lungmetraj cu actori unul şi unul, făcute la Hollywood, Jean Negulescu a realizat peste o sută de documentare (...)”, spune Gheorghe Obrocea.
„Drum printre stele. Amintiri europene şi hollywoodiene". Astfel şi-a denumit cartea de memorii celebrul regizor român, apărută într-un tiraj mic în România.
„Jean Negulescu, dacă o să citiţi această monografie, vorbeşte extraordinar de frumos despre români”, adaugă Gheorghe Obrocea.
„Drumul printre stele” al lui Ion Negulescu începe în Craiova. S-a născut pe 29 februarie 1900 şi a fost al cincilea dintre cei opt copii ai unei familii de negustori înstăriţi.
În gimnaziu, Ion câştigă un premiu la desen. Apoi se hotărăşte să devină pictor atunci când portretul pe care i-l schiţeaza lui George Enescu este apreciat de maestru şi cumpărat de acesta cu o sumă de bani însemnată. Dupa liceu, obţine o bursă la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, dar tatăl său îl trimite în Franţa, pentru a studia economia. Ajuns la Paris, se înscrie la Academia Julian şi neglijează ştiinţele economice. Se împrieteneşte cu Brâncuşi, Picasso, Matisse, Tristan Tzara şi Jean Cocteau. Pătrunde, astfel, în lumea artiştilor şi a cineaştilor.
„Pentru a deveni regizor, trebuie să ai nişte straturi culturale. Trebuie să dobândeşti nişte valenţe. (…) Întâmplarea a făcut ca Jean Negulescu să fie, în primul rând, (...) captivat de penel, de pensulă, de creion, pentru că el e (...) un artist plastic, şi-un pictor, şi-un grafician foarte valoros. Vedeţi, când cinematograful vine după ce ai o cultură plastică, vine bine, vine foarte bine”, explică Gheorghe Obrocea.
Se căsătoreşte cu o tânără americană și se mută la New York, unde deschide o şcoală de pictură şi organizează expoziţii. La fel şi în Washington. Neînţelegerile dintre cei doi duc la divorţ, iar tânărul Negulescu se mută la Hollywood. Aici o întâlneşte pe Greta Garbo. Intre cei doi se infiripa o idilă. Garbo devine modelul sau pentru o serie de portrete.
„Jean Negulescu a fost un artist complex. (…) După ce că era (…) deştept, frumos şi talentat, era un cozeur desăvârşit, făcea savoarea seratelor şi în Franţa, şi în America, era iubit atât de aristocraţi, cât şi de oamenii de rând, chiar şi de femei era iubit. Şi e de înţeles. Avea toate calităţile unui om superb”, spune Gheorghe Obrocea.
Stabilit la Hollywood, pătrunde în lumea filmului, este angajat la studiourile Paramount Pictures şi începe să semneze Jean Negulesco. Scrie scenarii şi este asistent de regie la filmul „A Farewell To Arms" - „Adio, arme”.
Debutează în filmele de lungmetraj cu „Femeia din Singapore”, urmat de un succes răsunător cu „Masca lui Dimitrios”.
Este concediat de la Paramount Pictures şi angajat temporar la Universal Studios, iar mai târziu, la Warner Brothers. Se căsătoreşte cu Dusty Diamond, fotomodel şi starletă la Hollywood. În anul 1948, capodopera lui Jean Negulescu, filmul „Johnny Belinda", este nominalizată la toate categoriile Premiilor Oscar, 12 la număr. Interpreta principală, Jane Wyman, primeşte Oscarul pentru cea mai bună actriţă.
Jean Negulescu ajunge în topul primilor zece regizori de la Hollywood. Regizează „Titanic” şi apoi comedia „Cum să te căsătoreşti cu un milionar", al doilea film din istorie în sistem Cinemascop - pe ecran lat, cu Marilyn Monroe în rolul principal, distins cu prestigiosul premiu britanic BAFTA. Pe perioada filmărilor, între Jean şi diva blondă se înfiripă o poveste de dragoste.
Urmează „Trei parale în fântână”, cu un succes de public uriaş, trei nominalizări la Premiile Oscar şi aprecieri venite din partea Asociaţiei Regizorilor din America. Rezonanţă în lumea filmului are şi „Daddy Long Legs”, cu Fred Astaire, de asemenea propus pentru Oscar.
„Cea mai importantă recunoaștere este când la Paris, sau la Berlin, sau la Londra, sau în oricare alt mare oraş al lumii, cineva zice: „Uite, ala e Jean Negulescu!" şi lumea intra în frisoane. (…). Mari reviste de cultura au facut interviuri remarcabile cu Jean Negulescu, (…) i-au dat tot felul de denumiri, de sintagme, l-au încoronat pur şi simplu cu epitete onorante pentru oricine din lumea cinematografică”, spune Gheorghe Obrocea.
Abia în anul 1990, cineastul român este numit membru de onoare al Uniunii Cineaştilor din România. Doi ani mai târziu, Academia Română îi acordă aceeaşi distincţie. Acestea, după ce, la Paris, primise înaltul Ordin de Comandor al Artelor şi Literelor, iar în Statele Unite, fusese ales membru al Academiei americane de film şi distins cu premiul Laurel pentru întreaga sa activitate regizorală.
„Jean Negulescu ar trebui învăţat în şcolile de cinema. (…) Un mare meseriaş al filmului american care este un român, un craiovean”, spune Gheorghe Obrocea.
Jean Negulescu a murit la 93 de ani în Spania, la Marbella, unde trăia de la sfârșitul anilor 60. Ramâne până astăzi singurul român care a avut Hollywood-ul la picioare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
