„Balcic. Micul paradis al României Mari”. Istoricul Lucian Boia a explicat legăturile Reginei Maria cu orașul de la Marea Neagră
„Nu mă așteptam nici eu să scriu așa ceva. Am ajuns la Balcic pentru prima oară în septembrie 2012. Știam câte ceva din cultura mea generală, îmi povestise ceva și mama mea, care prin anii 30 ajunsese și ea acolo, dar nimic mai mult. Am ajuns acolo, mi-a plăcut, m-a interesat. Așa se întâmplă cu mine, când dau de un subiect și dacă nu găsesc o carte scris cu privire la subiectul respectiv, mă gândesc să fac eu o carte”, a spus Lucian Boia, despre ce l-a îndemnat să scrie cartea „Balcic. Micul paradis al României Mari”.
„O istorie cât de cât completul a Balcicului, sub diversele aspecte ale istoriei, nu exista”, a adăugat el.
Istoricul a mai spus că o bună parte din informațiile din carte sunt de arhivă. Arhiva Balcicului se află în România, a menționat autorul.
Lucian Boia a menționat și diferența de peisaj, care a inspirat mulți pictori români să surprindă pe pânzele lor atmosfera și spiritul micului oraș de la Marea Neagră. Dacă litoralul de la Balcic e mai stâncos și, prin urmare, mai spectaculos, litoralul aflat acum pe teritoriul românesc este mai plat și „mai puțin pitoresc”.
„Era un peisaj de factură mediteraneeană, mai rar pe litoralul Mării Negre, dar și exotismul uman, turci, tătari”, a spus istoricul. Însă, pe lângă populația turcă, majoritară la acea vreme, la sfârșitul anilor 30, aproximativ o treime din populație erau români.
„Românii și bulgarii nu se căsătoreau unii cu alții pentru că erau comunități închise în ele însele. Dar este una semnificativă, a primarului român Octavian Moșescu cu o bulgăroiacă, prin 1928”, a menționat istoricul.
Tocmai acest pitoresc i-a atras pe pictorii români în acest loc și, deși scriitori mergeau la Balcic și la universitatea liberă înființată de primarul Octavian Moșescu, acest lucru nu se regăsea în creațiile lor în așa mare măsură ca a pictorilor români. „Nu există o literatură a Balcicului de amploarea picturii”, a constatat istoricul.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Aproape toți pictorii au fost, a trebuit să se deschidă calea și s-au luat unul după altul. Pitorescul cel mai accentuat oriunde ai fi privit în România nu aveai așa ceva, atât de diferit. Isăr ajunge în Cadrilater în toamna lui 1913 și are chiar o expoziție cu multe pânze din Cadrilater, cam tot atunci ajunge Alexandru Satmari – care va face toată viața o propagandă intensă, și mai ajung prin 1914 Gheorghe Petrașcu, Teodorescu Sion și apoi masiv în perioada interbelică”, a punctat Lucian Boia.
Însă, deși locul atrăgea prin pitorescul său, Balcicul nu era prea confortabil. Din 1913, când a intrat sub administrația românească și până la finalul acestei scurte perioade, în 1940, s-a modernizat treptat. Abia spre finalul acestei perioade străzile erau pavate, orașul avea energie electrică și apăruseră și câteva vile moderne.
Regina Maria stătea la Balcic, în medie, două luni pe an
„Deşi îl vizitase în 1915 şi văzuse ce era de văzut, regina Maria se îndrăgosteşte de Balcic abia în 1924, într-atât de puternic, încât îşi construieşte, pe ţărmul stâncos şi sălbatic, un adevărat paradis. Se poate spune că datorită ei, din acest moment, mitul Balcicului nu mai are nevoie de combustia istoriei, este pur şi simplu sincron cu realitatea, ba chiar o înrâureşte, dându-i o strălucire fără egal în perioada interbelică”, scrie Lucian Boia în cartea „Balcic. Micul paradis al României Mari”.
„Regina Maria se relaxa la Balcic, scăpa de atmosfera destul de neplăcută, încărcată din politică. Era un loc de evadare, era paradisul ei, înconjurată de lucrurile care îi plăceau, de mare, de flori. Stătea cam două luni pe an”, a spus scriitorul.
Cu toate că sunt numeroase mituri cu privire la așa-numitul complet de la Balcic, Lucian Boia susține că nu s-au luat decizii politice importante în micul oraș de la litoral.
„Nu se luau decizii, dar aveau loc discuțiii politice importante. Complotul de la Balcic e un titlu prea bombastic pentru ce s-a întâmplat”, a adăugat istoricul. Adică, Regina Maria i-ar fi chemat la Balcic, în perioada august-octombrie 1931, pe prinţul Nicolae şi pe mareşalul Averescu şi le-ar fi propus să o ajute să-l detroneze pe Regele Carol al II-lea şi să o proclame pe dânsa regentă.
Lansarea cărții „Balcic. Micul paradis al României Mari”
Volumul „Balcic. Micul paradis al României Mari” va fi lansat în 20 februarie, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.
În plus, Lucian Boia a anunțat că pregătește un eseu despre primul război mondial, pentru a comemora 100 de ani de la conflagrația mondială.
Urmăriți interviul integral în materialul video atașat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
