Mircea Crișan (mijloc), alături de Stela Popescu și Ion Caramitru, la gala UNITER din 2007 FOTO: MEDIAFAX
Practic necunoscut generațiilor mai tinere - nimeni nu s-a gândit să-i reediteze pe disc cupletele celebre scrise împreună cu prietenii săi Alexandru Andy și Radu Stănescu - Mircea Crișan a marcat și într-o mare măsură a deschis ochii celor contemporani lui. Spectacolul său, „Eu și materia moartă”, pus în scenă la Teatrul de Păpuși și Marionete Țăndărică, ar putea fi, pînă astăzi, un prototip al teatrului de cabaret românesc de cea mai bună calitate.
Pentru cei care nu știu, Mircea Crișan s-a născut în 1924 la București, unde a studiat, după ce România a întors armele, între 1944 și 1946, în clasa de artă dramatică a Mariei Filotti. Debutul și l-a făcut la Teatrul evreiesc Barașeum, într-un spectacol pe un text de Shalom Alehem, un autor care, peste decenii, în anii '70, avea să-l facă extrem de popular în Germania, în rolul principal al celebrului music-hall „Fiddler on the roof/Violonistul pe acoperiș”, rebotezat pentru scena germană Anatevka.
În România, a jucat la Teatrul Armatei, la Savoy și la Teatrul de Estradă. Peste ani, într-un interviu apărut în 2002, în România Liberă, avea să-și amintească împrejurările în care l-a cunoscut, în 1947, pe Nicolae Ceaușescu, care i-ar fi spus: „Asta este diversiune burghezo-moșierească! Abați atenția clasei muncitoare de la probleme și faci lumea să râdă!”
Venirea lui Ceaușescu la putere, în 1965, - spunea el într-un alt interviu - avea să-l determine să se decidă să râmână în Occident, prevăzînd, înaintea altora, ce curs avea să ia politica culturală a României.
Ascultați vocea lui Mircea Crișan și o mostră de umor, într-un extras din Arhiva istorică a Europei Libere.