S-au împlinit 325 de ani de la marele incendiu care a mistuit vechea cetate a Braşovului. În urma focului izbucnit în 1689 nu a mai rămas aproape nimic din vechiul oraş. Simbolul de atunci al cetăţii, Biserica parohială, a devenit Biserica Neagră. În amintirea acelei tragedii, clopotele lăcaşului de cult au răsunat luni, în a doua zi de Paşte, timp de aproape zece minute.
Sursă foto: commons.wikimedia.org
Incendiul violent din urmă cu 325 de ani este caracterizat de istorici ca fiind cea mai mare catasfrofă urbanistică abătută asupra cetăţii medievale. În doar patru ore, totul a devenit o ruină.
Cronicile spun că incendiul a pornit de pe strada Fânarilor, actualmente strada Castelului. Vântul care bătea cu putere în acea zi a făcut ca flăcările să se extindă, aşa că toată zona dinspre Muntele Tâmpa a fost cuprinsă de foc. Istoricii mai spun că alte două focare au apărut atunci în Târgul Cailor şi pe strada Porţii; tocmai de aceea, unii cred că focul a fost pus intenţionat în mai multe puncte din cetate.
„Nu se ştie cauza principală a acestui incendiu. Braşovenii au speculat foarte mult pe seama duşmanilor, pe seama austriecilor”, spune istoricul Nicolae Pepene.
Pe lângă faptul că incediatorii i-au lăsat pe cei mai bogaţi dintre locuitori fără case şi avere, ţinta lor ar fi fost să distrugă simbolul Cetăţii, Biserica parohială, care purta pe atunci hramul Sfintei Fecioare Maria. Astăzi, o cunoaştem sub numele de Biserica Neagră.
A fost ultima clădire incendiată în cetate. Au ars altarul, orga şi toate obiectele de cult. Singurul obiect care nu a fost mistuit de flăcări este cristelniţa.
Biserica parohială a rămas simbolul cetăţii, dar de atunci este cunoscută drept Biserica Neagră.