Dem Demetrescu, un Walt Disney al românilor
A fost ilustrator, grafician, fotograf, pictor şi realizator de film. În plus, după al Doilea Război Mondial, a ilustrat Abecedarul după care au învăţat generaţii de copii. Dem Demetrescu este unul dintre oamenii cu viziune, de la începutul secolului al 20- lea, care a adus în viaţa celor mici eroi de poveste despre care se vorbeşte şi astăzi.
Autor al primului documentar animat, Dem Demetrescu rămâne unul dintre cei mai cunoscuţi ilustratori ai României. Artistul a devenit celebru în toată lumea, după ce lucrările sale au fost prezentate la expoziţii în Milano, Londra şi New York.
„Pot să vă spun că este un foarte bun ilustrator de carte, este un pictor desăvârşit, fotograf, interesat de tot ce înseamnă specificul naţional şi nu în ultimul rând pionier al filmului de animaţie,” spune Adrian Buga, critic de artă.
Dem Demetrescu a ilustrat peste 20 de reviste pentru copii. „Licurici”, „Pogonici” şi „Luminiţa” sunt doar trei dintre cele mai cunoscute publicaţii. Diafilmele "Voinicelul", "Capra cu trei iezi" sau "Di, căluţul meu" au colorat copilăria multor generaţii. Dem Demetrescu a devenit artistul preferat al celor mici după ce, în timpul celui de-al doilea război mondial, a realizat desenul animat „Capra cu trei iezi”.
„A făcut filmul Capra cu trei iezi - alb/negru, o peliculă de câteva minute şi i-a luat aproape un an de zile să o realizeze. Îmi aduc aminte că îmi povestea cineva din familia sa, că a făcut acel film pe tocătorul din bucătărie,” povestește Adrian Buga, critic de artă.
În prezent, se mai păstrează aproximativ 1.000 de lucrări, semnate Dem Demetrescu. „În timpul vieţii sale, studioul la care lucra a luat foc şi a reuşit cu greu să salveze pelicula de film,”spune Adrian Buga.
„Este un artist interesat de tot ce înseamnă specific naţional. Şi este primul artist care îmbracă în haine populare personajele sale. Este primul artist care îmbracă Capra cu trei iezi. Încinge capra cu o fotă...” precizează Adrian Buga.
„Există o carte, Circul din pădure, plină de personajele pădurii, în care toţi sunt îmbrăcaţi. Este ursul îmbrăcat în costum de halterofil, este lupul îmbrăcat ca un oltean...” zice Adrian Buga.
După cel de-al Doilea Război Mondial, Dem Demetrecu a avut grijă de trei familii ale căror gospodării au fost distruse. În plus, artistul născut la Craiova a făcut sute de acte caritabile, pentru copiii proveniţi din familiile sărace.
„A fost un om care a iubit foarte mult copiii,” adaugă Adrian Buga.
Din munca lui Dem Demetrescu se mai păstrează aproximativ 1.000 de ilustraţii, filme şi diafilme. După 10 ani de căutări, în toată lumea, mai mulţi istorici de artă şi cercetători au reuşit să refacă o parte din lumea poveştilor de dinaintea celui de-al doilea război mondial.
Piesa de rezistenţă rămâne filmul "Capra cu trei iezi", prima animaţie a poveştii lui Ion Creangă, realizată în 1940, în format alb-negru.
Planul celor care au readus în centrul atenţiei munca lui Dem Demetrescu este unul cât se poate de îndrăzneţ: vor ca personaje ca Ionică Vulpoiul, Domnul Oac-Oac sau Ursul Halterofil să ajungă faimoase precum Minionii, Ana şi Elsa din Regatul de Gheaţă sau simpaticele animale din Zootropolis.
Dem Demetrescu a "desenat" copilăria multor români, dar o parte importantă din lucrările sale s-a pierdut. Unele au ars în incendii, altele au fost distruse de comunişti sau au "pierit" la cutremurul din 1977. Din aceste motive, câţiva critici de artă s-au hotărât să îi readucă la viaţă pe eroii preferaţi ai bunicilor şi străbunicilor de astăzi. Timp de 10 ani ei au căutat în arhivele din toată lumea ilustraţii, diafilme, sau reviste ilustrate. Le-au strâns cu grijă şi apoi au început să le arate copiilor.
Adrian Buga: „Sunt un împătitimit al cercetărilor în poduri, în pivniţe şi în tot felul de anticariate, la casele de licitaţie şi încet-încet am auzit numele Dem Demetrescu. Şi am zis, măi dar acest pictor este cel care a ilustrat cărţile copilăriei mele şi ale tuturor.”
Andreea Buga, reprezentant proiect Dem Demetrescu: “Proiectul acesta a început mai întâi cu trei cărţi, ne-am gândit, apoi 4. Am început să vedem că sunt mai multe, deci valoarea a început să crească... Ne-am uitat la personaje şi am zis, fantastic! Astea sunt personaje pe care vrem să le facem şi pentru copiii noştri.”
Adrian Buga, critic de artă: „Ulterior am început să caut şi mai multe imagini originale. Cred că am strâns spre 70-80 % din opera sa, legată de ilustraţia de carte.”
Andreea Buga: “Având doi copii, ne este mult mai uşor să vedem prin ochii lor ce înseamnă un produs pentru o anumită vârstă.”
Marea provocare a celor care au iniţiat acest proiect este să-i facă pe copiii obişnuiţi să urmărească poveşti pe tablete, să redeschidă cărţile ilustrate înaintea celui de-al doilea război mondial.
Adrian Buga: „Lucrurile trebuie făcute cu mare atenţie. În perioada aceea vă pot spune că aceste cărţi aveau un tiraj de 400-500.000 de exemplare. Şi multe au fost reeditate. Dem Demetrescu a fost un brand de ţară, a fost folosit la pavilioanele din străinătate. La un moment dat a reuşit să fie exportat. E, dacă reuşesc să fac tiraje mari, dacă reulesc sp export şi eu acest produs al nostru, al românilor, cred ca ar avea un mare impact.”
Adrian Buga: „Soţia mea are un plan prin care vrea să creeze păpuşi, prin care vrea să creeze jucării, diafilmele lui Dem Demetrescu...”
Adrian Buga: „Cărțile le avem în lucru, cred că în câteva luni dacă bunul Dumnezeu ne ajută le vom prezenta şi în librării.”
Andreea Buga: “Noi am vrut de la început să facem site-ul pentru părinţi şi pentru bunici. Vrem să facem worksphopuri pentru copii, în care să poată să interacţioneze cu aceste personaje şi cărţi. În acelaşi timp pentru cei mici, jocuri... Şi pentru cei mari o platformă digitală.”
Dacă americanii l-au avut pe Walt Disney, românii îl au pe Dem Demetrescu. Artistul s-a născut în 1903, la Craiova şi a murit, la vârsta de 74 de ani, la Bucureşti. Eroii creaţi de el nu vor dispărea niciodată, spun cei care, în 2016, vor să îl transforme pe Dem Demetrescu într-un brand.
Adrian Buga: „Nu spun că alte imagini din America sunt mai bune sau mai puţin bune. (…) Nu spun că trebuie să mă impun cu acest proiect, dar cred că oamenii pot să aleagă.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
