Fotografia de secol XIX, din nou în tendinţe | Tehnica fotografiei pe sticlă
Un selfie durează acum o secundă şi poate fi făcut de oricine. Dar dacă vreţi o adevărată experienţă fotografică puteţi realiza un portret pe plăcuţă de sticlă, cu argint, pe la 1850. Vă ajută Radu Chindriş, un tânăr fotograf care colecţionează aparate vechi de fotografiat şi le află secretele. Aşa a ajuns să folosească din nou ambrotipia, tehnnica supranumită cândva „Regina portretelor".
Într-o perioadă în care telefoanele inteligente şi aplicaţiile de editare foto se află la îndemâna oricui, un tânăr fotograf de modă aplică, în studioul său din Bucureşti, o tehnică veche de sute de ani. Ambrotipia sau fotografia pe suport de sticlă a apărut pentru prima oară la mijlocul secolului XIX.
Radu Chindriş, fotograf: „Cel mai mult îmi place la fotografia pe colodiu umed unicitatea, faptul că nu mai putem recrea o imagine a doua oară.”
Alexandru Mărgineanu, profesor la catedra de Modă, Design Vestimentar: „Aici este un paradox frumos că foloseşte aparate de la 1800 şi ceva pentru a constitui şi a compune lucruri de foarte mare actualitate.”
Radu Chindriş este fotograf de aproape două decenii. Colaborează cu nume importante în domeniul modei însă fotografia clasică rămâne preferata sa.
Radu Chindriş, fotograf: „În urmă cu câţiva ani, după ce am avut cumva nişte dezamăgiri în ceea ce priveşte echipamentul foto digital, facilitatea cu care se făceau imagini, am zis că e momentul să caut ceva mai autentic. Au fost câţiva ani de muncă, am evoluat încet şi într-un final am făcut ce mi-am dorit, fotografia de modă şi acum cred că e momentul să merg mai departe într-o altă direcţie în care trăiesc iarăşi emoţiile pe care le aveam când făceam fotografie pe film.”
Aşa a ajuns Radu Chindriş la aparatele de fotografiat vechi. După cinci ani de experimente, astăzi are studioul plin de aparate rare, iar pe unele le şi restaurează.
Procesul de prelucrare a fotografiilor pe sticlă nu este deloc simplu. Durează aproximativ 15 minute, timp în care fotograful pregăteşte totul ca la carte.
După 10 secunde de expunere, „filmul" se developează în camera obscură. Imaginea finală este formată din moleculele de argint care rămân pe suprafaţa lucioasă.
Se spune că o astfel de fotografie poate rezista o veşnicie, fără să se deterioreze. Aparatele însă nu sunt uşor de găsit.
Radu Chindriş, fotograf: „Aparatul ăsta l-am luat pe bucăţi. E foarte greu să găseşti totul în stare perfectă, de la acelaşi om.”
Radu Chindriş îşi doreşte ca într-o zi să poată să-şi dedice tot timpul fotografiei autentice. Şi să-i convingă pe cei din jur că un lucru vechi nu este neapărat şi învechit.
Alexandru Mărgineanu, profesor la catedra de Modă, Design Vestimentar: „Iată că folosind tehnică din asta veche ajunge la soluţii fantastic de frumoase.”
Radu Chindriş nu este singurul fotograf care foloseşte în arta sa un procedeu din trecut. În România există deja comunităţi de oameni pasionaţi de ambrotipie. Lucru ce demonstrează că originalitatea dă bine pe sticlă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
