Variantele românilor fără venituri pentru CASS

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Guvernul a promis să clarifice situaţia contribuţiei la sănătate pentru cei fără venituri încă din ianuarie, dar proiectul a venit abia în a doua jumătate a lunii martie. Schimbările trebuie legiferate cât de curând, pentru că 25 martie este data-limită de plată a CASS pe primul trimestru din an.

Potrivit propunerii de modificare a Codului Fiscal, cei fără venituri au două variante când merg la Fisc pentru plata CASS.

Prima: să achite lunar 5,5 la sută din salariul minim brut, timp de un an. Asta înseamnă 693 de lei pe an, dacă se ia în calcul nivelul actual.

A doua variantă: să achite CASS doar atunci când merg la medic, situaţie în care trebuie să dea contribuţia pe şapte luni. Adică 404 lei. De la 1 mai, însă, contribuţia la sănătate va fi mai mare, pentru că salariul minim brut creşte la 1.250 de lei.

Sunt însă şi persoane care scapă de plata CASS.

„Persoanele ce realizează venituri mai mici decât salariul minim pe economie şi nu au alte venituri beneficiază de scutirea la obligaţia plăţii contribuţiei la sănătate. Sunt cei care realizează venituri din investiţii, respectiv venituri din dividente, din dobânzi, venituri întâmplătoare, dar ies în evidenţă veniturile din contractele civile”, spune Adrian Benţa, specialist fiscal.

Aproximativ trei milioane de români cu vârste peste 18 ani nu sunt asiguraţi în sistemul public de sănătate, potrivit estimărilor. Şi până în 2016, aceştia trebuiau să plătească CASS, dar în lipsa unor măsuri de verificare, puţini au făcut-o. Prin noul Cod Fiscal, intenţia Guvernului a fost de a-i obliga şi pe cei care nu-şi declară veniturile să achite o minimă contribuţie la sănătate.

„Implică o contraprestaţie: nu este un impozit, e o asigurare, dacă e opţional, trebuie să ai o bază minimă”, spune Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Afectaţi de aceste modificări sunt şi cei care lucrează ca persoană fizică autorizată şi obţin, în acelaşi timp, drepturi de proprietate intelectuală. Aceştia vor plăti CASS pentru ambele venituri.