Foto: Gulliver / GettyImages
O companie franceză specializată în biotehnologie a fabricat un plasture contra alergiilor la arahide şi lapte. Timbrul adeziv, denumit Viaskin, este la fel de mic ca un plasture anti-fumat și promite să trateze o parte dintre alergii care afectează între 1% şi 3% dintre adulţii din lumea întreagă şi între 4% şi 6% dintre copii.
Pentru moment, niciun tratament eficace nu a fost lansat pe piaţă pentru a uşura vieţile milioanelor de persoane care se văd obligate să citească cu atenţie etichetele tuturor produselor alimentare pe care le cumpără, pentru a vedea dacă acestea conţin arahide.
Abordarea propusă de compania DBV face parte dintr-un ansamblu de tehnici de desensibilizare la alergii, prin expunerea persoanei alergice la doze foarte slabe de alergeni.
Problema care a fost depășită a constat în faptul că acei alergeni nu trebuiau să intre direct în fluxul sangvin, altfel pacientul risca să sufere o reacţie biologică generalizată şi foarte gravă - şocul anafilactic. Prin noua tehnologie, absorbţia alergenilor se face treptat prin piele, iar francezii spun că metoda evită reacţiile negative ale organismului.
În mod concret, o cantitate mică de alergeni - până la 100 micrograme - închişi în plasture se dizolvă graţie umidităţii degajate de piele. Ei traversează bariera epitelială superioară pentru a se concentra în stratul extern al epidermei. Alergenii sunt apoi captaţi de celulele care ajung prin reţeaua limfatică până la ganglioni. Acolo, ele stimulează, la rândul lor, un alt tip de celule al căror scop este de a inhiba reacţiile alergice. Întregul proces se desfăşoară fără a trece prin circuitul sangvin.
Tehnica se numeşte „imunoterapie epidermică” şi este eficientă după 3 - 6 luni de tratament. Această eficacitate a fost demonstrată în cadrul unui test clinic pe pacienţi alergici la polen. Plasturele a generat o ameliorare evidentă a simptomelor rinitei alergice.
Rezultatele studiului-pilot au fost măsurate prin creşterea dozei de arahide pe care pacienţii puteau să le consume. După 6, 8 şi 12 luni de la debutul studiului, procentul pacienţilor care puteau să mănânce o cantitate de zece ori mai mare în comparaţie cu aceea de la începutul cercetării a fost de 7,4%, 20%, respectiv 40%.
Un alt studiu-pilot a fost realizat pentru a evalua eficienţa şi siguranţa plasturelui contra alergiilor la laptele de vacă. Deşi plasturele Viaskin a generat o ameliorare a toleranţei la lapte în rândul copiilor, rezultatele finale nu au fost semnificative.
Studiul a arătat totuşi că dispozitivul este bine tolerat, întrucât niciun efect secundar grav, precum şocul anafilactic, nu a fost raportat. În schimb, cercetătorii au constatat o creştere a reacţiilor inflamatorii de la nivelul pielii.
Savanţii francezi consideră că este nevoie de un studiu ulterior, realizat pe un număr mai mare de voluntari, pentru a cunoaşte cu adevărat eficienţa acestui plasture antialergic.