TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE. Vocabularul copiilor este afectat de lipsa de comunicare cu părinții
Acestea sunt concluziile unui program-pilot desfăşurat la o şcoală din Capitală, unde micuţii au fost testaţi logopedic, motor şi metabolic. Dacă programul ar deveni unul naţional, afecţiuni precum obezitatea şi scolioza ar putea fi diagnosticate la timp.
300 de copii din clasele primare de la o şcoală din Capitală au fost testaţi mai întâi din punct de vedere logopedic. Rezultatul: avem copii deştepţi, dar bâlbâiți, spun specialiştii.
Părinții vorbesc mai puțin cu copiii
„Se vede foarte mult lipsa stimulării din familie. Pentru că ei de acolo îşi iau modelul teoretic, nu din şcoală, până să ajungă la şcoală trec prin grădiniţă, până la grădiniţă stau 3-4 ani acasă deja la 4 ani copilul şi-a format o bază la care el adaugă lucrurile pe care le va învaţă ulterior. Nu putem să mai schimbăm baza”, explică Anca Cristina Badea, logoped.
„Copiii vorbesc mult mai puţin acasă decât ar trebui să vorbească sau părinţii vorbesc mai puţin cu copiii. De asemenea, sunt copii care, pentru că sunt uitaţi în faţa televizorului, nu îşi dezvoltă vocabularul”, adaugă Raluca Chişu, managerul unui centru de kinetoterapie. De aceea mulţi copii au dificultăţi la citit şi la scris.
Lipsa de mișcare afectează musculatura
După evaluarea logopedică, copiii au fost testaţi şi de către un kinetoterapeut. Specialiştii au analizat cât de corect merg copiii. „Nu coordonează foarte bine mâinile cu picioarele. Nu au o atitudine corectă. În timpul mersului, mereu sunt furaţi de ce se întâmplă în jur şi nu sunt atenţi la modul în care se deplasează, nu reuşesc să menţină echilibrul pentru o perioadă rezonabilă de timp, nu reuşesc să efectueze anumiţi itemi care sunt corespunzători vârstei lor şi toată această poveste cred că decurge din lipsa de mişcare, în timpul liber în primul rând”, subliniază Felician Ion, kinetoterapeut principal.
În afară de problemele cu mersul sau echilibrul, copiii nu fac suficientă mişcare, aşa că musculatura lor nu se dezvoltă normal. Astfel, din cauza ghiozdanului greu, coloana creşte strâmbă. „E important când ai un ghiozdan greu să urmăreşti dacă acel ghiozdan determină o deviaţie spre interior sau spre exterior a coloanei, pentru că sunt copii care reuşesc să compenseze greutatea ghiozdanului şi se cifozează foarte mult sau alţii care, sub greutatea ghiozdanului, se proiectează înapoi şi atunci poţi să lucrezi doar aici. În loc să îşi ţină ghiozdanul pe spate, pot să îl ţină în faţă şi atunci poţi să schimbi foarte uşor postura, fără să faci lucruri deosebite”, explică Felician Ion, kinetoterapeut principal.
40% dintre copii se confruntă cu kilogramele în plus
Ultima testare a celor mici a fost la nutriţionist: au fost cântăriţi şi măsuraţi, iar medicul a trimis acasă recomandări pentru părinţii ai căror copii au o greutate prea mare. „Trebuie să accepte acest lucru şi să nu se culce pe o ureche spunând lasă că îşi revine el, mai creşte.. Dacă există un exces de diagnostic ponderal el trebuie remediat şi este aceeaşi abordare ca şi la adult până la un punct, în sensul că e vorba de o ajustare a regimului alimentar, trebuie impus un regim alimentar care presupune o restricţie calorică pentru ca micuţul să scadă în greutate”, spune Şerban Damian, nutriţionist.
Atenţie, însă. Fiind în creştere, copiii nu trebuie privaţi de nicio substanţă nutritivă. De aceea este foarte important ca dieta să fie ţinută sub supravegherea unui medic. În plus, şi ceilalţi membri ai familiei trebuie să îşi schimbe obiceiurile alimentare. „Nu poţi să-i ceri unui copil preşcolar sau şcolar să îşi ajusteze singur alimentaţia sau să reziste unor tentaţii, dacă el trăieşte într-un mediu dezechilibrat în care părinţii, bunicii nu au un stil de viaţă sănătos”, subliniază Şerban Damian.
Chiar şi tipul de mişcare pe care un copil supraponderal sau obez îl face diferă de sporturile la care are acces un copil cu o greutate normală. „Ideea de balet, înot, tenis pentru copii obezi este deja un mit pe care noi încercăm să îl dărâmăm şi să explicăm părinţilor că un copil obez are deja probleme de efort, de rezistenţă la efort. Aceşti copii trebuie să facă mai întâi o gimnastică coordonată de un kinetoterapeut, o gimnastică ce într-adevăr îi ajută să slăbească, dar nu îi lasă să obosească foarte mult şi să aibă apoi complicaţii cardiace”, explică Raluca Chişu, managerul unui centru de kinetoterapie.
În momentul de faţă, în România 50% din populaţia adultă este supraponderală sau obeză. Iar în rândul copiilor, 40% dintre ei se confruntă cu kilogramele în plus, conform Institutului Parhon din Bucureşti.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
