Dacă la începutul anilor 70, producătorii de margarină au început să promoveze tot mai insistent acest produs, acum tot mai mulţi consumatori se întreabă dacă margarina este într-adevăr mai sănătoasă decât untul.
Medicii spun răspicat: „Margarina e un plastic. Un atom de carbon o diferențiază de formula cauciucului”, afirmă Mirela Ştrant, medic apifitoterapeut.
„Unul dintre motivele majore pentru care s-a considerat la un moment dat că ar fi favorabil să se consume margarină, pe lângă prețul scăzut care este și acesta un argument, a fost faptul că, deoarece margarina este obținută din uleiuri vegetale, acestea ar implica un risc mai mic pentru creșterea colesterolului și pentru incidența bolilor cardiovasculare”, explică Andreea Dragomirescu, medic apifitoterapeut.
Cercetări recente au demonstrat însă exact contrariul: că uleiurile vegetale din margarina obținută printr-un procedeu numit hidrogenare nu sunt deloc sănătoase așa cum s-au lăudat producătorii ani la rând.
Grăsimile hidrogenate din margarină cresc colesterolul, afectează arterele și vasele de sânge. Mai nou, o dietă bogată în aceste tipuri de grăsimi ar fi responsabilă și pentru diabetul insulino-dependent.
Cu alte cuvinte margarină este o hrană falsă.
Conștienți de răul pe care îl au grăsimile asupra sănătății, producătorii de margarină au inventat o nouă procedură de obținere a margarinei. Acest procedeu se numește interesterificare.
Interesterificarea constă în rearanjarea acizilor grași din molecula de grăsime (trigliceridă) de-a lungul moleculei de glicerol pentru a îmbunătăți caracteristicile organoleptice ale grăsimii de palmier.
„Trebuie să facem clar diferența între margarinele tradiționale care sunt pe piață și anumite tipuri de margarine noi, care datorită metodelor tehnologice au într-adevăr un conținut foarte scăzut de grăsimi și au un conținut practic inexistent de grăsimi formă trans, care sunt cele mai periculoase”, a spus Cristina Niţă, medic primar diabet nutriție și boli metabolice.
Tot mai mulți medici recomandă consumul de unt și nu de margarină. Și mai bun decât untul, însă, ar fi gheea.
„Din laptele de vacă se mai poate obține untul clarifiat sau așa numit ghee, care este foarte folosit, cunoscut și apreciat mai ales în Orient. Este chiar sănătos și nu mai are nici inconvenientul că nu crește nici colesterolul”, a afirmat Mirela Ştrant, medic apifitoterapeut.
„Se obține prin fierberea untului până când se evaporă toată apa. Este un compus din care apa este complet evaporată și rămâne numai partea grasă”, a explicat Andreea Dragomirescu, medic apifitoterapeut.
În orice combinație de grăsimi există acizi grași cu lanț lung, mediu și scurt, iar cei mai periculoși sunt cei cu lanț lung.
Cel mult 3 felii de pâine cu unt sau ghee pe zi vor asigura aportul zilnic necesar de grăsimi saturate de care are nevoie organismul nostru pentru o bună funcționare.