TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE. De ce nu este bine să consumați alimente care trec prin procese de rafinare
Pâinea este nelipsită de la orice masă, iar majoritatea românilor o aleg pe cea albă. Ca să înţelegeţi de ce nu este sănătoasă trebuie să ştiţi care este procesul prin care bobul de grâu este transformat în făină albă. „Procesul de rafinare presupune îndepărtarea părţii celei mai sănătoase din bobul de grâu sau din orice cereală şi rămâne doar partea care conţine cele mai puţine substanţe nutritive. Practic, prin procesul de rafinare se îndepărtează fibrele, se îndepărtează cea mai mare cantitate de vitamine”, spune Cristian Niță, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice.
Făina nu este măcinată cu tot cu învelişul extern dintr-un simplu motiv: se strică mai repede. Dar pentru a obţine un termen de valabilitate cât mai mare, procesul de rafinare nu se opreşte aici. „În imensa majoritate a cazurilor se mai adaugă şi alţi aditivi, ca să o protejeze de dăunători, de procesele de decantare, că să o facă mai pufoasă, ca să împiedice aglomerarea”, subliniază Andreea Dragomirescu, medic apifitoterapeut.
Și pâinea integrală poate avea efecte negative
Acesta este motivul pentru care ar trebui să evitaţi făina albă şi implicit pâinea albă. Rămâne varianta din făină integrală, dar şi această poate avea efecte negative asupra sănătăţii. „În primul rând efectul de potenţare al apetitului. Îţi poate creşte pofta de mâncare. Are acel efect de somnolenţă prin opioizii din gluten, are efectul de dependenţă”, spune Cristian Mărgărit, consultant în nutriție.
În plus, este mai greu digerabilă, deoarece fibrele din învelişul bobului de grâu sunt iritante pentru tubul digestiv dacă sunt consumate în exces. Mai mult, glutenul din pâine afectează şi el sănătatea, mai ales dacă sunteţi sedentari.
„Dacă un om are un nivel de efort fizic extraordinar de mare, atunci poate consuma şi astfel de produse pentru că ele îi sunt necesare pentru aportul caloric. Dar pentru restul de oameni, făinoasele nu au ce căuta în dieta noastră”, subliniază Cristian Mărgărit. „Pâinea poate fi înlocuită cu diverse alte cereale, fără gluten, cum ar fi orezul, porumbul, quinoa, amarant, mei, dar nu vom obţine niciodată acea textură a pâinii dată de gluten şi nici acea satisfacţie extraordinară pe care ne-o dau aceşti opioizi din gluten”, adaugă el.
Zahărul consumat pe termen lung provoacă dependență
Satisfacţie de moment ne aduce şi zahărul, dar pe termen lung provoacă dependenţă. Din păcate, nu doar centimetrii din talie sunt afectaţi, ci şi sănătatea. La fel ca şi făina, în urma proceselor de rafinare zahărul este total secat de vitamine şi minerale. De la 50 de nutrienţi, cât are în mod normal trestia de zahăr, în urma proceselor de rafinare se ajunge la unul singur: zaharoză. Cea care este de fapt un pericol pentru sănătate. „Sucul de trestie de zahăr este supus unui proces termic, din care se extrage o fracţiune lichidă care este melasa şi o fracţiune cristalină. Mai departe, zahărul pe care îl cunoaştem noi se extrage prin procese repetate de prelucrare, rafinare, decolorare, din acesta fracţiune cristalină”, spune Andreea Dragomirescu, medic apifitoterapeut.
„Din sfecla de zahăr sau chiar din trestie pierdem nişte aminoacizi foarte utili pentru noi, fibrele, minerale, diverşi fitonutrienţi, iarăşi, trestia de zahăr este o plantă care ne-ar furniza multe substanţe utile. O să spun de aminoacidul uridina care contribuie la formarea creierului, la formarea sistemului nervos şi la protecţia lui, diverşi compuşi care ne-ar proteja vasele de sânge, din păcate toţi aceşti compuşi sunt pierduţi prin rafinare”, precizează Cristian Mărgărit.
Atunci când consumaţi zahăr, acesta ajunge imediat în sânge şi determină hiperglicemie. Astfel, pancreasul este obligat să secrete o cantitate mai mare de insulină. De aceea, glicemia scade apoi sub nivelul normal, iar în mai puţin de 10 minute se instalează hipoglicemia. Iar odată cu ea oboseala. În plus, ficatul eliberează şi el o parte din rezerva de glucide, iar astfel metabolismul este dereglat.
Cel mai sănătos înlocuitor este mierea. Atenţie, însă! Nu o încălziţi, pentru că devine toxică. Alte variante sunt ștevia, sucul de trestie deshidratat sau zahărul brut.
Aveți grijă la uleiurile contrafăcute
Următorul aliment nelipsit din orice cămară şi care trece prin numeroase procese de rafinare este uleiul.
„Rafinarea se face prin mai multe procedee, unele sunt doar fizice, prin diverse procedee fizice, chiar şi încălzire sau prin procedee chimice, prin extragere cu solvenţi în cazul anumitor uleiuri şi există riscul ca acei solvenţi să rămână de fapt în produsul finit şi să nu ne facă bine”, spune Cristian Mărgărit.
„Se obţine prin procese complexe de expunere a acestui ulei presat la temperaturi înalte, la presiuni şi la extragere cu solvenţi şi bineînţeles că şi pe parcursul acestui proces au loc diferite procese de degradare a acelui ulei, care nu mai este acea substanţă şi ea bogată în nutrienţi pe care ar trebui să o consumăm în mod natural. Acest ulei predispune mai mult la creşterea colesterolului şi la apariţia riscului pentru boli cardiovasculare”, subliniază Andreea Dragomirescu.
Soluţia este aşadar să alegeţi uleiurile virgine. Mare atenţie: dacă le încalziţi, acestea devin toxice. În plus, aveţi grijă la uleiurile contrafăcute. Iată cum le puteţi deosebi de cele originale. „Semințele în cazul uleiurilor nefiltrate sunt absolut normale şi există situaţii în care anumite grăsimi încep să se întărească şi se lasă la baza sticlei. Acesta nu e un lucru rău, sunt grăsimi foarte stabile termic”, spune Cristian Mărgărit.
Încercaţi să reduceţi la minim consumul de alimente procesate. Pe lângă faptul că ele nu va hrănesc, vă afectează sănătatea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
