TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE. Cum luptăm cu depresia?
„Eram tristă pur şi simplu în continuu. Cam asta e depresia. Eşti trist fără niciun motiv”, spune Monica Săulea.
Acesta este primul semn că depresia începe să pună stăpanire pe tine. Din păcate, însă, majoritatea românilor nu acceptă această idee. În plus, încearcă să ascundă problema pe care o au de familie sau de prieteni. Este şi cazul Monicăi, o adolescentă în vârstă de 18 ani. Primele simptome au apărut cand era în clasa a VII-a. Avea numai 14 ani. Nu a vorbit cu nimeni despre suferinţa ei.
„Mi-era frică să le spun alor mei, pentru că îmi era teamă că o să îi dezamăgesc. Pentru că aveam tot ce îmi trebuia: aveam casă, masă, părinţi ok, prieteni”, povestește Monica.
„Cel mai probabil am fost învăţaţi de mici să ne ascundem problemele. Vorbim la nivelul de convingeri. E posibil să le fi împrumutat de la părinţii noştri şi părinţii noştri de la părinţii lor. De genul: dacă ai o problemă, înseamnă că nu eşti suficient de bun”, spune Loredana Latiş, coach profesionist.
Timpul trece, depresia nu este diagnosticată şi astfel devine din ce în ce mai greu de suportat.
„Depresia se bazează pe nişte gânduri iraţionale care se nasc în persoanele care suferă de depresie. Gânduri de genul: nimeni nu mă place, lumea este tenebroasă, nu mai are rost să mai trăiesc”, explică psihologul Constantin Cornea.
În cazul Monicăi depresia s-a accentuat când a aflat că părinţii ei vor divorţa. A rămas în grija mamei, a fost nevoită să se mute în altă casă şi în plus totul a coincis cu trecerea de la şcoala generală la liceu. Deşi apelase deja la un ajutor specializat, situaţia adolescentei s-a agravat atât de mult încât și-a pus viața în pericol.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Voiam doar să mă relaxez în seara aia, eram tristă din nou fără niciun motiv, mă gândeam la moarte, dar deja era constant, nu era un gând precis că vreau să mor acum. Nu îmi amintesc nimic de atunci, am avut un blackout complet şi m-am trezit la terapie intensivă”, își continuă Monica povestea.
A avut nevoie de multe şedinţe de psihoterapie ca să revină la o viaţă normală. Dar cu răbdare, credinţă şi speranţă şi-a regăsit echilibrul. Acesta este însă un caz fericit. Statisticile sunt sumbre.
„15% dintre oameni suferă la un moment dat de un episod depresiv. Organizația Mondială a Sănătății afirmă faptul că în jur de 240 de milioane de oameni la momentul actual suferă de depresie, iar statisticile nu sunt îmbucurătoare. Se pare ca undeva, în anul 2020, depresia va fi principala tulburare afectivă care va influența populația la nivel global”, avertizează Monica Burcea, psihoterapeut.
Sfaturi pentru părinți
„Noi, adolescenţii, nu suntem luaţi în serios de multe ori pentru că am auzit de foarte multe ori răspunsul: a, eşti prea răsfăţat şi nu îţi convine acuma, aaa... sunt doar hormonii şi interacţionează aiurea în corpul tău şi o să treacă. Nu! Sunt probleme serioase prin care trecem şi da, au şi hormonii legătură, da, e posibil să fie doar un răsfăţ, dar e foarte posibil să fie ceva serios”, spune Monica Săulea.
De aceea, părinţii trebuie sa fie atenți la ceea ce se întâmplă cu copilul lor. Să-l înţeleagă şi să nu-l lase singur cu boala.
Loredana Latiş, coach profesionist: „Să spună ceva de genul: totul va fi bine! Noi îţi suntem alături! Înţelegem că suferi, poate nu ne dăm seama cum. Tu eşti unic, noi suntem unici şi suntem persoane diferite. Dar cumva un dialog de la suflet la suflet, nu de la părinte care spune: ce-i prostia asta?”
Monica Burcea, psihoterapeut: „Este bine ca părinţii să fie foarte atenţi în ceea ce îi priveşte pe adolescenți. Să privească cu atenţie ce se schimbă în comportament. Vorbesc aici de schimbări de stări de spirit care se produc cu o intensitate foarte mare, de o apatie, nu mă refer la lipsa de chef de nu a merge la şcoală sau a învăţa, ci de o apatie generalizată, de o devitalizare generalizată”.
Monica Săulea: „Am învăţat că este în regulă să nu fii ok, este în regulă să te simţi nasol, să ai zile bune, zile proaste, să ai mai multe zile proaste şi cel mai important este să vorbeşti cu cineva”.
Ședințele de couching, o soluție nouă în România
Şi în cazul adulţilor lucrurile stau la fel de prost. Prea puţini vorbesc despre problema lor. Prea puţini merg din timp la psiholog. Iar când nu mai rezistă, ajung la psihiatru. Devin dependenţi de medicamente, dar asta nu înseamnă că rezolvă cauza. Pentru aceasta este nevoie de consiliere fie la psiholog, fie la şedinţele de coaching, o soluţie nouă în România.
Loredana Latiş, coach profesionist, explică: „În momentul în care vine cineva la coaching cu o depresie (...) se întâmplă următorul lucru: în primele 5 minute, povesteşte despre ce e vorba în viaţa ei atunci. E foarte important să stai să asculţi. După care îi pui întrebarea: unde îţi doreşti să ajungi? Şi aici ţine de abilitatea ta ca şi coach să poţi să obţii acest răspuns. Nu neapărat să îl obţii tu, cât să îl obţină persoana respectivă de la propria persoană că de regulă este prinsă în mrejele depresiei”.
Care este diferenţa dintre o şedinţă la psiholog şi una la coach?
Loredana Latiş, coach profesionist: „Coach-ul vine şi îţi creează contextul în care tu să te mişti din acum și aici, în viitor. Nu are treabă cu trecutul. Bun! Acum treci prin această situaţie. Ce îţi doreşti în locul ei? Unde îţi doreşti să ajungi? De cele mai multe ori o persoană care e blocată în acea situaţie nici nu mai vede dincolo. Tocmai ăsta este talentul coach-ului. Să poată cumva să creeze acel ceva din acea persoană care să o ajute să se mişte”.
De aceea, stă în puterea fiecăruia să îşi schimbe propria poveste de viaţă şi să vadă partea plină a paharului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
