Stresul, inamicul invizibil
Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan, medic neurolog şi psihiatru: Dacă la modul normal, fără stres, se crede că noi pierdem circa 2.000 de neuroni pe zi, atunci când suntem stresați, atunci se pare că ajungem până la 10.000 de neuroni pierduți.
Adrian Socol, psihoterapeut: În timpul situațiilor stresante în corp apar cantități foarte mari de cortizol, lucru care poate să scadă imunitatea organismului și în funcție de vulnerabilitățile fiecăruia, putem avea probleme vasculare, digestive.
Deși nu conștientizăm, situațiile stresante au un impact major asupra noastră.
Prof. dr. Ioan Bruckner, medic primar cardiologie şi medicină internă: Stresul permanent al vieții obișnuite are influențe rele pentru că declanșează ceea ce se cheamă în fiziologia animalului reacția de fugă sau atac. Numai că animalul fuge sau atacă, în timp ce noi stăm frumos și ne stresăm interior, ori această reacție duce la creștere de tensiune, la creșterea frecvenței cardiace, la modificarea diverselor secreții endocrine, ceea ce are un efect rău asupra sănătății!
Stresul poate avea si un efect benefic, in anumite situatii. Diferă însă de la om la om.
Jeni Chiriac, psihoterapeut: Contează foarte mult percepția noastră în ceea ce privește situațiile stresante. Unii dintre noi de exemplu le considerăm mobilizatoare și activatoare și alții le consideră povară.
Adrian Socol, psihoterapeut: Lucruri care pe mine mă afectează, pe un altul îl pot lăsa oarecum indiferent sau relaxat, sau ceea ce îl intimidează sau stresează pe el, asupra mea poate să nu aibă niciun efect.
Cele mai stresante situaţii pentru organism sunt: pierderea unui membru al familiei, divorţul, pierderea unei sume mari de bani şi concedierea.
prof. dr. Dan Prelipceanu, medic primar psihiatru, Spitalul de Psihiatrie Prof. dr. Alexandru Obregia: Cel mai important este pierderea partenerului de viaţă, ceea ce pare destul de logic şi care e calificat ca cel mai important stresor.
În plus, orice problemă gravă de sănătate a unui membru al familiei este un motiv de stres, așa cum a fost în cazul persoanelor implicate în incendiul din clubul Colectiv.
„O lună de când nu mai știu că este noapte sau zi, în care nu mă pot gândi decât la el... fratele meu, puternic, sportiv, optimist, așa cum îl știe toată lumea. (...) O lună în care am văzut soțiile frângându-şi mâinile de durere pentru soții lor, dormind pe scaun lângă soții lor, la mii de kilometri de casă și de copiii lor, îmbrăcate zile în sir în hainele soților, doar pentru a-i simți mai aproape”. Acesta este un fragment din postarea surorii unui bărbat rănit în incendiul din clubul Colectiv. Și pentru medici a fost o perioadă stresantă. Ana Maria Oproiu este unul dintre chirurgii care a operat victimele de la Colectiv. Deși are o experiență de peste 18 ani, săptămânile de după tragedie au fost cele mai solicitante din întreaga sa carieră.
dr. Ana-Maria Oproiu, medic primar chirurgie plastică şi reconstructivă, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti: Au fost foarte puține orele pe care le-am petrecut acasă, toți, de la rezidenți la medicii primari, toți am petrecut foarte puține ore în perioada aceea acasă. E ca la armată, nu ai timp să te gândești la tine. Trebuie să te gândești în primul rând la pacient.
Spre deosebire de cei mai mulți dintre noi, de felul în care doctorii reacționează la stres depind viețile unor oameni. Așadar, important este cum îi facem față, pentru că acesta va exista întotdeauna. Vestea bună este că felul în care gestionăm stresul poate fi educat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
