SPECIAL Digi24. Cum bate reforma din sistemul sanitar pasul pe loc şi cum se epuizează resursele
În martie, ministrul Eugen Nicolăescu anunţa că procesul de reorganizare a direcţiilor de sănătate, a caselor judeţene şi a serviciilor de ambulanţă va fi finalizat până la 15 mai; în practică, nu s-a întâmplat nimic. Între timp, suferinzii de tuberculoză rezistentă sunt nevoiţi să renunţe la tratamentul prea scump . Nu sunt bani nici pentru depistarea surdităţii la nou născut, iar vaccinul destinat mamelor cu RH negativ lipseşte din spitale.
Digi24 trece în revistă miercuri cele mai noi probleme ale sistemului şi modul în care reorganizarea anunţată întârzie să apară, măsură menită să reducă birocraţia din sistem şi să aducă economii la buget:
La jumătatea lunii martie, ministrul Eugen Nicolăescu anunţa că până la 15 mai va fi finalizat procesul de reorganizare a direcţiilor de sănătate, a caselor judeţene şi a serviciilor de ambulanţă. Urmau să rămână doar opt Direcţii regionale de Sănătate Publică – doar cele din marile centre universitare –, cu 34 de oficii judeţene în subordine. Casele de sănătate şi serviciile de ambulanţă ar fi urmat să sufere schimbări similare, însă nu s-a întâmplat nimic. Nici o direcţie de sănătate sau casă de asigurări judeţeană nu a fost desfiinţată sau transformată, iar staţiile de salvare funcţionează în continuare după acelaşi sistem. Autorităţile sanitare judeţene şi angajaţii caselor de asigurări de sănătate confirmă că nu au primit nici un document care să îi lămurească cum ar trebui să funcţioneze după 15 mai.
Potrivit estimărilor, prin reorganizare urmau să se facă economii de 50 de milioane de euro, bani care ar fi direcţionaţi strict către programele naţionale de sănătate. Potrivit proiectului, direcţiile de sănătate publică judeţene urmau să se transforme în opt autorităţi regionale de sănătate publică. De asemenea, serviciile judeţene de ambulanţă, care funcţionează tot în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii, s-ar reorganiza în opt servicii regionale de ambulanţă.
Eugen Nicolăescu: Ştiu că e o emoţie când desfiinţezi instituţii birocratice, comuniste, după 65 de ani de funcţionare
Măsurile ar impune şi modificări în schema de personal. Din cei aproape 18.000 de angajaţi care lucrează în structurile menţionate, unii ar urma să fie transferaţi la Consiliile Judeţene sau Municipale, iar alţii - la spitale sau cabinete medicale. Era vorba, practic, de o reducere de birocraţie cu 3-4000 de posturi, spunea ministrul în luna martie.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nu este însă de acord cu reforma susţinută de ministrul Eugen Nicolăescu: „Poate să ducă la convulsii sociale, nemulţumirea asiguraţilor şi la întârzierea activităţilor, ceea ce poate atrage penalităţi”, a replicat Doru Bădescu.
În ciuda protestelor, ministrul a rămas ferm pe poziţie: „Ce au făcut cei de la Casă (CNAS – n.red.) în ultimii ani... au făcut o nenorocire! Şi-au bătut joc de oameni! Sunt nişte birocraţi care trebuie să plece acasă. De aia îi şi trimit acasă, fraţilor!”, a spus Nicolăescu.
Teoretic, procesul de reorganizare a început pe data de 15 aprilie şi ar fi trebuit să se finalizeze o lună mai târziu. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, în ciuda promisiunilor venite de la Ministerul Sănătăţii. De altfel, tot pe 25 martie, ministrul declara: „Datoria mea e să duc la bun sfârşit ce scrie în programul de guvernare. Că duc mai repede sau mai încet, asta vom vedea!”
Între timp, în secţiile româneşti de TBC...
Românii cu tuberculoză multidrog rezistentă sunt nevoiţi să îşi cumpere singuri medicamentele care nu sunt decontate de stat (nu au fost incluse pe lista medicamentelor compensate), reprezentând cheltuieli lunare de peste 15.000 de lei. Mulţi pacienţi nu îşi permit costurile, aşa că renunţă la tratament.
În prezent, aproximativ 1500 de români suferă de o formă de tuberculoză rezistentă la tratamentul clasic, ieftin, şi de aceea au nevoie de medicamente mult mai scumpe, pe care nici statul român nu şi le mai permite. Dacă statul ar asigura gratuitate pentru toate medicamentele, banii nu ar ajunge decât pentru tratamentul a 300 de bolnavi din cei 1500. Ministerul Sănătăţii a alocat 5 milioane de lei pentru program, iar necesarul ar fi de 15 milioane.
Dintr-o populaţie de aproximativ 20 milioane de locuitori, peste 34.000 suferă anual de tuberculoză sensibilă şi 1500 de tuberculoză multidrog rezistentă (TB-MDR), o formă gravă în care microbul a dobândit rezistenţă la cel puţin două tuberculostatice. Cel mai grav este că a apărut încă o formă de tuberculoză extensiv de rezistentă, foarte greu de tratat şi cu o rată de supravieţuire foarte scazută.
Deşi numărul de îmbolnăviri de TBC simplu e în scădere, este în creştere numărul de cazuri de TBC multidrog rezistentă, cauzată de tratarea deficitară a tuberculozei simple în general.
Screening auditiv cu fonduri 0
Situaţia este dramatică şi pentru părinţii care au copii cu probleme de auz, întrucât programul de screening care depistează surditatea la nou-născut rămâne fără finanţare.
Statisticile medicale arată că unul din 2000 de nou-născuţi suferă de boli congenitale sau deficienţe de auz care pot fi însă tratate dacă sunt identificate la timp. În România, vârsta la care sunt depistate aceste probleme variază între 3 şi 4 ani, o vârstă mult prea înaintată pentru a asigura o dezvoltare aproape de cea normală - este prea târziu pentru a se asigura o dezvoltare optimă a vorbirii.
Situaţia poate fi întâlnită la Spitalul de Recuperare din Iaşi, unde anul acesta s-au alocat - teoretic - doar bani pentru salarii, şi nici aceia nu par a fi suficienţi. Pentru screening, medicii îi cer acum managerului să îi ajute cu achiziţii din banii spitalului, deşi este vorba de un program naţional.
Acesta nu se mai derulează nici la Braşov, unde maternitatea nu a mai primit bani de la minister. Aici este blocat şi programul de depistare a retinopatinei e blocat. La Constanţa, în schimb, nu a fost finanţat niciodată. O maternitate de aici a primit în urmă cu câţiva ani un singur aparat performant dedicat, dar a fost nevoită să îl returneze, pentru că a fost utilizat doar pentru o perioadă de probă.
Hipoacuzia este un defect invizibil la naştere, aşa încât copiii hipoacuzici arată şi se comportă la fel ca nou-născuţii cu auz normal. În România, screeningul universal al auzului la nou-născuţi a început în 2006, cu implementarea programului pilot de screening universal în trei maternităţi - două în Bucureşti şi una în Timişoara -, în cadrul Programului naţional de sănătate. De atunci, programul s-a extins, cuprinzând în prezent 13 maternităţi.
Vaccinul pentru mamele cu RH negativ lipseşte şi el
Problemele din sistemul de sănătate nu se termină aici. Vaccinul care ar fi trebuit să fie administrat mamelor cu RH negativ nu mai este de găsit, ele riscând ca la o a doua sarcină să nască un copil cu probleme de sănătate. Un exemplu vine de la Craiova, acolo unde sute de femei care au născut nu au primit vaccinul cu imunoglobuline pentru că, spun reprezentanţii DSP Dolj, ministerul nu a alocat banii necesari. În farmacii, vaccinul costă 800 de lei, dar este la fel de greu de găsit.
Anticorpii pe care gravida cu RH negativ îi produce în timpul sarcinii pot avea un impact puternic asupra fătului. Ei pot ataca globulele roşii ale fătului, apărând riscul de anemie, insuficienţă cardiacă, icter sau chiar deces. În momentul în care globulele roşii ale fătului sunt afectate, transportul de oxigen la nivelul organelor copilului scade.
Principalul tratament pentru incompatibilitatea RH este vaccinul anti-D imunoglobulină. Acesta se administrează prin injectare viitoarei mame la 28 de săptămâni şi la 72 de ore după naşterea copilului cu RH negativ. Vaccinul previne formarea de anticorpi care ar putea afecta următoarele sarcini. În momentul de faţă, vaccinul nu se mai găseşte în farmaciile din Craiova şi poate fi procurat doar prin comandă online.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
