Șefii Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate au fost demiși

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Reacția lui Boloș după ce Fitch a revizuit perspectiva ratingului României

Culisele discuțiilor dintre PSD, PNL, UDMR și USR

Concluzii după întâlnirea comisiei pentru controlul SIE cu directorul Gabriel Vlase

Cum a decis Nicușor Dan să intre în cursa pentru Cotroceni

Potrivit unui comunicat de presă al CNAS, până la organizarea concursurilor de ocupare a acestor posturi au fost numiți președinți-directori generali interimari, persoane care îndeplinesc condițiile necesare.

Modificarea în proporție de peste 50% a indicatorilor de performanță generali și specifici și cerințele specifice postului de președinte-director general s-a realizat ținând cont de actualele obiective ale sistemului de asigurări sociale de sănătate, precizează CNAS în comunicatul citat de Agerpres.

„Am considerat necesară această redefinire a obiectivelor, indicatorii de performanță erau perimați. Președinții-directori generali revocați din funcție au posibilitatea să participe la concursurile care vor fi organizate pentru ocuparea acestei funcții în concordanță cu noii indicatori”, a declarat Vasile Ciurchea, președintele CNAS, potrivit comunicatului de presă.

Actualizarea indicatorilor s-a realizat cu precădere ținând cont de gradul actual de informatizare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

CNAS precizează că introducerea cardului național de sănătate dă o nouă dimensiune a activității caselor de asigurări de sănătate din punct de vedere al monitorizării, evaluării, validării și decontării serviciilor medicale.

„Îmbunătățirea colaborării cu furnizorii de servicii medicale în interesul asiguraților este un obiectiv prioritar al sistemului de asigurări de sănătate. Creșterea responsabilității și a transparenței în utilizarea eficientă a fondurilor din sistem este o altă prioritate transpusă în actualii indicatori de performanță. Creșterea disciplinei contractuale și financiare. Responsabilizarea președinților-directori generali, manageri locali ai sistemului public de sănătate, prin operaționalizarea și cuantificarea mai clară și mai obiectivă a rezultatelor activității lor. Astfel, numărul de indicatori de performanță a crescut de la 65 la 111”, a explicat CNAS.