Anul trecut, statul a plătit aproape 10 miliarde de lei pentru medicamentele gratuite şi compensate. Ar fi economisit două miliarde de lei dacă preţurile erau aliniate la valorile minime din 12 ţări europene, aşa cum impune un ordin de ministru dat în 2009 şi neaplicat niciodată.
Preţurile medicamentelor sunt rezultatul negocierilor dintre producători şi Ministerul Sănătăţii.
„Este depăşit, acest ordin trebuie reanalizat, are şi efecte secundare pentru pacient. Unele dintre medicamente vor fi ieftinite, altele vor fi mai scumpe”, spune Vasile Barbu, preşedinte al Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.
Tratamentul hepatitei C costă în România 975 de lei, faţă de 627 de lei în Grecia, iar un citostatic este 1.520 de lei, dublu faţă de preţul din Ungaria, de doar 768 de lei.
Producătorii spun că preţurile nu sunt mari şi că, oricum, sunt obligaţi să dea statului aproape o treime din încasări.
„Producătorii de medicamente acordă un discount de 30% la prețurile respective prin așa numita taxă clawback”, afirmă Dan Zaharescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Rearanjarea preţurilor va duce la scăderea lor, în medie, cu 20%. Producătorii ar putea să răspundă cu retragerea din România a unor medicamente, cele mai ieftine, şi cu scumpirea celor care se vând fără reţetă.
„Pe noi ne interesează ce se întâmplă în viața de zi cu zi, pentru că mergem la farmacie cu o rețetă. Avem acces la acel medicament sau nu avem acces? Ne așteptăm să se înrăutățească situația”, spune Radu Gănescu, reprezentantul Asociației Pacienților cu Boli Cronice.
Termenul de 10 martie, anunţat iniţial de Ministerul Sănătăţii pentru alinierea preţurilor, a fost fost amânat cu 10 zile.
Diferențe de costuri pentru tratamente
tratament hepatita C
România: 975 de lei
Grecia: 627 de lei
citostatic
România: 1.520 de lei
Ungaria: 768 de lei
antidepresiv
România: 63 de lei
Germania: 16 lei
Sursa: Ministerul Sănătății