Reticenţa părinţilor este alimentată de informaţiile pe care le citesc pe forumuri, atunci când vor să ştie dacă imunizarea copiilor este sigură sau nu.
De pe Internet află că vaccinurile pot provoca autism, cancer sau alte câteva zeci de boli pe care, teoretic, serul ar trebui să le prevină. Iar odată disputa deschisă, se văd şi efectele - rata de vaccinare în România a scăzut treptat, dar singur.
„Dacă în momentul de faţă nu mai vedem cazuri de poliomielita, cazuri de variola, cazuri de difterie lumea îşi pune întrebarea de ce să ne vaccinăm”, spune conf. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Aşa se întâmplă şi cu acestă familie tânără, care are doi copii. Părinţii se tem de vaccinuri, mai ales că pe piaţă există zeci de seruri pentru boli care nu mai există.
„Organismul nu este adaptat să primească atâţia anticorpi de-o dată. Nu se vaccinează doar antiruejolic, ci pentru şase lucruri de-o dată şi organismul uman nu poate să îl accepte şi apar reacţii adverse”, spune Emiliana Vereş, una dintre mamele care refuză vaccinarea.
Totul a pornit în 1998, când un medic britanic a prezentat un studiu care făcea o legătură între vaccinuri şi autism. Ulterior s-a doveit că studiul a fost greşit, dar percepţia negativă a publicului a rămas şi chiar s-a accentuat.
Acum, în România, rata de vaccinare împotriva rujeolei, rubeolei şi a oreionului a ajuns la doar 75 la sută. Nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 95 la sută. Împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive au fost imunizaţi ceva mai mulţi copii, în jur de 90 la sută, dar tot sub nivelul considerat de siguranţă.
Specialiştii spun că părinţii nu s-ar opune vaccinării dacă ar primi informaţii clare despre beneficiile imunizării.
„Cred că mai degrabă este dorinţa părintelui de a fi liniştit, de a înţelege că ceea ce i se face copilului nu este un lucru rău”, explică dr. Valeria Herdea, medic de familie.
Scăderea ratelor de vaccinare apare într-un context nu tocmai favorabil, avertizează specialiştii.
„Ne găsim într-un context epidemiologic foarte sensibil. Au apărut cazuri de poliomilită în Siria. Poliomielita, în contextul de refugiaţi din Siria, poate să reizbucnească oricând”, atrage atenția conf. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Anul trecut, peste 11.000 de refugiaţi sirieni au cerut azil în Uniunea Europeană, în condiţiile în care rata de vaccinare în ţara lor a scăzut la 50 la sută.