România nu are antidot pentru cianuri

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Hidroxocobalamina este o substanţă aflată în medicamentele aflate în protocoalele medicale standard ale statelor din Europa şi SUA. Ea este recomandată pacienţilor intoxicaţi cu cianuri. În România nu este obligatoriu ca spitalele să o aibă, dar medicii ştiu ce efecte are acesta.

„Că este bun pentru tratarea pacienților din acest caz, da. Fără doar și poate, este bun.”, spune Adrian Ionel, preşedintele CA Unifarm.

Medicul Dorel Săndesc, actualmente secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, spune că administrarea medicamentului nu este indicată în cazul pacienţilor care au nevoie de reuscitare.

„Administrarea sa, deși nu are efecte secundare, chiar dacă pacientul nu este intoxicat cu acid cianhidric, deci îl dai şi oricum nu faci rău şi atunci de ce să nu îl dai, are însă o problemă. Administrarea sa împreună cu medicamentele destinate resuscitării creează riscul anihilării efectului acestora.”, spune Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Secretarul de stat recunoaşte însă că substanţa ar fi putut fi utilă în cazul pacienţilor cu răni uşoare, dar care au inhalat gazele toxice rezultate în urma incendiului din clubul Colectiv. Mai mult, medicii nu ar fi ştiut imediat după producerea nenorocirii că victimele ar fi inhalat cianuri.

„La noi și la celelalte spitale nu au apărut ca fiind mari, niște semne de intoxicație cu cianură la bolnavi, la momentul venirii, așa că utilitatea acelui kit la acel moment mi-e greu s-o definesc, e drept asa cum ziceau și colegii din Franța, ei o dau, o dau spunând că nu are ce să se strice sau existând această suspiciune, dacă exista această suspiciune până le apar dozări și alte minuni despre ce a conținut fumul”, a declarat Adrian Stănculea, purtător de cuvânt al Spitalului de Arsuri.

Medicii ar fi aflat despre o posibilă intoxicaţie cu cianuri abia la mai bine de 24 de ore de la producerea incendiului, după ce a început ancheta procurorilor. Cu toate acestea, doctorii au cerut tratamentul abia după alte șase zile.

La întrebarea cand a primit solicitarea, Adrian Ionel, preşedintele CA Unifarm: „Sâmbătă după amiaza am primit solicitarea, pe 7 noiembrie. Dacă primeam atunci solicitarea, în același timp de 18 ore ajungea. Înțeleg că medicii, colegii, au folosit protocoale alternative de tratament, unele dintre ele cu terapie de oxigenare, ei sunt mai buni specialiști, vă pot spune exact ce au folosit.”

În prezent tratamentul a ajuns în patru spitale din Capitală: Girgore Alexandrescu, Floreasca, Bagdasar Arseni, Spitalul de Arsuri.