Primele semne care anunţă un AVC
Accidentul vascular cerebral afectează 60.000 de români în fiecare an. Statisticile sunt sumbre: mai mult de jumătate dintre ei mor. Dacă în schimb ar ajunge la timp la spital și dacă s-ar face tratamentul potrivit, nu doar că ar trăi, dar nu ar rămâne nici cu sechele.
Asociat în cele mai multe cazuri cu bătrânețea accidentul vascular cerebral poate apărea și la tineri.
„E este apanajul vârstei a treia, dar există din ce în ce mai multe situații începând de la 1 an sau sub un an până la 30-40 de ani și, cum spuneam, după 60 de ani când ne așteptăm toți. Mecanismul e un pic diferit. La vârste fragede mecanismul este unul de disecție. Orice vas are trei tunici. Când cea internă se rupe, se desprinde și, printr-un mecanism de balama, se pune în lumenul vasului de-a curmezișul, blochează vasul. Și se întâmplă asta din mai multe motive: post traumatic sau pentru că vasul nu are niște calități excepționale,” explică dr. Stefăniţă Dima, medic specializat în neuroradiologie intervenţională, şef de secţie la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias.
În cazul accidentului cerebral vascular, timpul este foarte important. Pentru asta, oamenii trebuie să recunoască simptomele și să meargă imediat la medic.
„Da, este și americanii au sintetizat foarte bine prin acronimul FAST: F vine de la față, că se strâmbă fața, A vine de la arm, că brațul nu mai funcționează, depinde unde este așezat accidentul vascular. S vine de la speech, adică nu mai poate să articuleze bine cuvintele. Și T din FAST vine de la timp - cu cât timpul e mai mic de la debutul simptomatologiei până la tratament, cu atât lucrurile merg mai bine,” precizează dr. Stefăniţă Dima.
Dacă în 6 ore de la apariția primelor simptome se face o intervenție modernă, șansele sunt de 70% ca pacientul să își revină complet.
„Dacă vorbim de accidentul vascular ischemic, în primele 4 ore și jumătate după ce îi facem un tomograf să confirmăm că nu este sânge care să inunde creierul trecem la tromboliză intravenoasă. Asta înseamnă că pe venă mergem cu o perfuzie, cu un medicament care topește cheagul de sânge. Acest tratament, din păcate, acționează doar parțial pe cheagul de sânge.
Efectul decisiv îl are tragerea trombului afară și avem două variante mari și late pe care putem să le aplicăm până la 6 ore de la debut și anume aspirația trombului cu niște catetere și cu un aspirator la care conectăm cateterul, iar dacă nu se desprinde avem și posibilitatea să folosim un stent triver, un fel de coșuleț pe care îl deschidem, agățăm trombul și, în timpul ăla și aspirăm, și tragem trombul, și facem curat în vas lăsând fluxul de sânge să circule cum era înainte de apariția trombului. Asta la accidentele ischemice.
La cele hemoragice dacă avem o malformație arteriovenoasă și s-a rupt malformația trebuie să intrăm cu un fel de rășină, un fel de lipici pe care îl injectăm pe niște catetere după ce ajungem în cap în malformația respectivă. Dacă avem un anevrism putem să îl plombăm cu niște spirale metalice din platină și să nu mai intre sângele în el și acolo de multe ori mai punem și un stent, ca un fel de burlan în fața spiralelor ăstora și am exclus anevrismul din circulație. Dacă avem fistule de tip dural sau bial, comunicări aberante arteră-venă care de asemenea se pot rupe, de asemenea astupăm comunicarea aberantă. Avem soluții pentru aproape orice. Cred că 98% din cazuri se pot trata endovascular, cu o simplă înțepătură în artera femurală”, adaugă dr. Stefăniţă Dima.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
