Pierderile de cunoștință. Un sfert dintre oameni leșină cel puțin o dată pe parcursul vieții
De cele mai multe ori, leşinul are cauze neurologice, dar şi cardiovasulare sau metabolice.
„În momentul în care un subiect primește o veste ce reprezintă o traumă sau un șoc, atunci se produce în organism o secreție a anumitor substanțe, care determină modificări la nivelul funcționalității cordului, modificări la nivelul presiunii sângelui, modificări la nivelul creierului”, explică Maria Carmen Săndulescu, medic primar psihiatru.
Starea de inconştienţă nu trebuie confundată cu cea de pseudo-cunoştinţă, spun specialiştii.
În cazul leşinului, medicii recomandă o electro-encefalogramă. În acest fel, doctorii pot afla cauza pierderii de cunoştinţă.
„Sunt modificări morfologice, adică malformații vasculare, ale creierului, tumori care apar sau chisturi, care pot să ducă la aceste modificări și, în anumite condiții, pot să ducă la pierderea cunoștinței”, a explicat George Popescu Tismana, medic primar neurolog.
Cu toate acestea, leşinul apare cel mai des la persoanele care suferă de epilepsie.
Se pot confrunta cu stări de leşin şi persoanele suprasolicitate fizic, cele care suferă de anemii ori au crize de hipertensiune.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
