La Spitalul Universitar, de exemplu, lucrează peste 350 de medici. De la 1 ianuarie, nici unul dintre ei nu va mai avea voie să scrie pe formularele clasice - în trei exemplare - reţetele pacienţilor externaţi, pentru că trebuie să folosească reţeta electronică. Doar că sistemul a fost cu greu pus la punct, iar funcţionarea nu e garantată din prima zi a anului 2012.
„S-au făcut teste din punctul de vedere al spitalului. Trebuie doar să aşteptăm momentul în care se va porni efectiv cu reţeta electronică şi în momentul în care vor fi foarte multe conexiuni către serverul de la Casă (Naţională de Asigurări de Sănătate - CNAS) atunci o să vedem cum o să funcţioneze”, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului Universitar, Leo Grecescu.
Cea mai mare teamă a specialiştilor IT este că serverele nu vor face faţă fluxului de utilizatori.
Reţeta electronică funcţionează de la 1 iulie, numai că, de-a lungul celor şase luni de teste, mai puţin de 1% din documentele eliberate provin de la medicii din spitale. Pacienţii au plecat din unităţile sanitare fie cu reţetele clasice de hârtie, fie au fost trimişi la medicii de familie pentru ca prescripţiile să fie rescrise. La fel s-ar putea întâmpla şi de la 1 ianuarie, deşi acest lucru nu mai este permis de lege.
„Sunt anumite tripuri de prescripţii medicale pe care medicul de familie, nici cu scrisoare medicală, nu are voie să le prescrie”, explică medicul de familie Rodica Tănăsescu. „Nu aş dori să ajungem în situaţia în care anumiţi pacienţi cu diabet, insulino-dependenţi sau bolnavi de cancer care au nevoie de citostatice ar fi puşi în situaţia în care să nu îşi poată obţine reţetele.”
Introducerea reţetei electronice a costat Casa de Asigurări de Sănătate peste 10 milioane de euro. Medicii de familie, farmaciile şi spitalele au mai cheltuit câteva milioane în plus pe imprimante şi cititoare de coduri de bare. Obţinerea unei semnături electronice costă şi ea în jur de 400 de lei.