După economiile realizate cu ajutorul cardului de sănătate şi prin reducerea preţului la medicamente, începând cu 1 iulie, ministrul Sănătăţii se gândeşte acum la o altă sursă suplimentară de venituri. Vrea să instituie un plafon maxim pentru achiziţiile din spitale.
Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii: „Urmează etapa a treia când trebuie să punem şi un preţ maximal pe tot ce înseamnă achiziţii. Nu vreau să mai găsesc echipamente cumpărate în România la preţuri mai mari decât în alte ţări din Europa.”
Hunedoara, Târgovişte şi Bucureşti sunt doar câteva oraşe unde corpul de control a descoperit, în ultimii ani, achiziţii la suprapreţ.
De exemplu, în martie 2014, conducerea Spitalului Bagdasar Arseni a fost acuzată că ar fi cumpărat un cărucior pentru resuscitare la un preţ de 2.700 de ori mai mare decât cel la care fusese vândut iniţial de producător.
Sanda Patrichi, manager Spitalul de Recuperare din Cluj-Napoca: „Achiziţiile publice sunt plafonate ca şi nivel de sumă la anumite praguri în funcţie de care se aplică o procedură de achiziţie publică.”
În acest moment, legea stabileşte limite pentru toate achiziţiile publice. Ele pot fi de cel mult 30.000 de euro pentru produse sau servicii şi până la 100.000 de euro pentru lucrări. Pentru achiziţiile care depăşesc plafonul, criteriul de selectare este cel al preţului cel mai mic.
Ministerul Sănătăţii vrea însă o altă plafonare, care să spună clar cât pot costa echipamentele şi consumabilele medicale, chiar dacă banii vin din bugetele locale.
Voichiţa Lăzureanu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor-Babeş din Timişoara: „Poate să fie o strategie bună, în sensul că pot să achiziţioneze aparatură de înaltă performanţă, poate la un preţ ceva mai mic, dacă este negociat cu uşa strânsă. S-ar putea să existe şi reversul medaliei, să nu poţi să achiziţionezi echipamente decât de o calitate puţin mai joasă.”
În acest moment nu există un proiect concret care să reglementeze intenţia ministrului Sănătăţii.