Suntem dependenţi de obiceiurile din copilărie, spun medicii. În momentele de stres, unii dintre noi ne consolăm cu mâncare, iar în momentele fericite ne răsfăţăm cu ceva dulce, de exemplu.
„Ce am fost învăţaţi? Ia fii tu cuminte că, dacă eşti cuminte, îţi dă mama ceva bun! Nu mai plânge, că, uite, îţi face bunica ceva bun de mâncare. Întotdeauna am asociat mâncarea cu ceva plăcut. Exact cum e mai păgubos cu putinţă”, explică dr. Doru Negru, medic primar în diabet, nutriţie şi boli metabolice.
„În episoadele de mâncat emoţional, căutăm să mâncăm ceea ce ştiam noi că se asociază cu ceva bun sau care primeam noi - poate - cand eram copii, ca recompensă. Şi, de cele mai multe ori, este urmat de senzaţia de vinovăţie care apare frecvent după acest episod şi care, practic, aduce o impresie şi mai proastă despre propria persoană şi propria imagine. Cumva, accentuează stresul iniţial. Deci, intrăm într-un cerc vicios care nu ne ajută”, spune doctor Adreea Dragomir, medic nutriţionist.
Mai mult, intervin şi anumite reacţii hormonale.
„Perfect adevărat este însă că saţietatea, ca şi dulcele, ca şi frigul extrem, ca şi durerea extremă, declanşează în capul nostru eliberarea unor morfine endogene, unor endorfine. Morfina numai bine te face să te simţi. Şi, atunci, senzaţia de saţietate îţi dă senzaţia de bine”, mai spune medicul Doru Negru.
Aceste mecanisme sunt declanşate de unele dezechilibre emoţionale.
„Avem o zi mai puţin reuşită, suntem stresaţi sau avem o viaţă personală care nu ne aduce satisfacţii, o părere despre propria persoană nu tocmai bună şi, atunci, căutăm o zonă de confort”, spune Adreea Dragomir.
Primul efect al mâncatului emoţional este acumularea de kilograme în plus. Medicii atrag însă atenţia că, odata cu obezitatea, apar şi boli precum hipertensiunea arterială, infertilitatea sau diabetul. Pentru a evita obiceiurile nesănătoase, încercaţi să nu ţineţi în casă produse care îngraşă.