Aproape o oră au protestat studenții, în liniște, în fața Institutului Cantacuzino. Tinerii spun că sunt îngrijoraţi că, dacă Guvernul nu va găsi în scurt timp o soluţie pentru finanţarea instituţiei, aceasta s-ar putea desfiinţa.
„M-am cam săturat să aud promisiuni la televizor, peste tot - că se rezolvă de mâine, îl punem la Ministerul Educaţiei şi o să fie totul numai lapte şi miere - şi m-am săturat şi am zis să fac ceva, să fiu şi eu alături de colegii mei”, a spus un student.
„Este foarte important şi pentru întreaga populaţie, pentru toţi românii, fiind un centru foarte important, dacă nu unicul, care a mai rămas în România - centrul de prevenţie a epidemiilor, prin capacitatea de producere de vaccinuri, de seruri şi diagnostic microbiologic”, a spus o studentă.
Studenţii au vrut să-şi arate susţinerea faţă de cei 500 de angajaţi ai institutului, care nu şi-au mai primit salariile din luna decembrie a anului trecut. Tinerilor li s-au alăturat, la protest, şi câţiva specialişti.
„Institutul Cantacuzino este o instituţie strategică, iar după părerea nu numai a mea, ci a multor specialişti, ar trebui discutată în CSAT. Nu e o problemă legată doar de un minister sau altul, este o problemă legată de strategia şi viitorul acestei ţări”, a spus Mircea Ioan Popa, specialist microbiologie medicală.
Declinul Institutului Cantacuzino a început în 2010, odată cu prima sistare a producţiei de vaccinuri. În 2013, încercarea de a relua activitate a fost un eşec, că mai multe serii de vaccinuri au fost contaminate. De atunci, activitatea Institutului este oprită.
Petiție destinată președintelui Klaus Iohannis
Medicul şi profesorul Ioan Mircea Popa a declarat că Institutul Cantacuzino are valenţe strategice iar existenţa şi perpetuarea activităţii sale trebuie susţinute de statul român. El a întocmit petiţia destinată preşedintelui Klaus Iohannis, care a fost semnată de participanţii la protest, scrie Mediafax.
„Vorbim despre România lucrului bine făcut şi despre un institut care: a salvat milioane de vieţi, îşi păstrează importanţa în sănătatea publică (în prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase în cadrul programelor de sănătate publică), este implicat în învăţământul medical de înaltă calitate (studenţi şi medici), este un important centru de diagnostic microbiologic, este una dintre cele mai importante structuri de intervenţie în caz de epidemii şi atacuri bio-teroriste, de o mare importanţă pentru siguranţa naţională, are un rol esenţial în blocarea creşterii preţurilor pentru vaccinuri”, se arată în petiţie.
Totodată, în petiţie se aminteşte de activitatea şi rolul institutului: „Cu peste 90 de ani de activitate, Institutul Cantacuzino poate fi considerat simbolul cercetării medicale româneşti. Aici s-au preparat seruri şi vaccinuri pentru combaterea bolilor contagioase (holeră, tuberculoză, poliomielită, tuse convulsivă etc.). Prin tradiţie, încă de la înfiinţarea institutului de către profesorul Cantacuzino şi prin decret regal (semnat în 1921 de către Regele Ferdinand I), institutul a avut patru roluri esenţiale în medicina românească: diagnostic (şi intervenţie în sănătatea publică), producţie, cercetare şi învăţământ”.
Studenţii la medicină s-au mai adunat şi pe 14 martie şi au format un lanţ uman în jurul Institutului Cantacuzino pentru a-şi arăta solidaritatea faţă de cercetătorii de acolo şi a cere măsuri pentru a se preveni desfiinţarea instituţiei.
Pe 18 martie, peste 350 de angajaţi ai Institutului Cantacuzino au protestat în Piaţa Victoriei, cerând Guvernului să ia măsuri pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă instituţia.
Angajaţii de la Institutul Cantacuzino, care nu şi-au primit salariile pe ultimele trei luni, au protestat de mai multe ori de la începutul acestui an.
La începutul lunii martie, directorul Adrian Onu a demisionat, motivând că nu a fost ajutat de autorităţi ca să „pună institutul pe linia de plutire”.
Citiți și