Pe parcursul vieții, fiecare copil are frici și fobii. Important este ca părintele să le identifice din timp și să îl ajute pe cel mic să scape de ele. Altfel, multe îl vor urma pe cel mic și în viața adultă.
„Fobia este o formă de anxietate ce se manifestă fără un obiect, fără o cauză clara. Nu știm exact ce generează fobia respectivă. De foarte multe ori, avem în spate un eveniment traumatizant, dar dacă vorbim despre copii, vorbim despre frici”, spune psihologul Anca Boalcă.
Cea mai mare teamă a unui copil, încă de la cele mai mici vârste, este aceea de a-și pierde părintele sau perosana cu care petrece cel mai mult timp.
Imposibilitatea de a se descurca singur și teama de eșec sunt doar câteva dintre efectele fricilor din copilărie.
„Asta se întâmplă unui copil, dar dacă avem un traseu presărat cu astfel de elemente, la maturitate putem genera o tendință anxioasă, putem avea anxietate generalizată sau pe fondul ăsta pot apărea atacurile de panică sau alte elemente”, susține Anca Boalcă.
De cele mai multe ori, chiar părinții sunt cei care le induc aceste spaime copiilor, vorbindu-le despre personaje fantastice negative, care nu fac altceva decât să îi sperie.
„În fiecare cultură există un Bau-Bau sau un personaj negativ care sperie copilul. Din punctul meu de vedere, nu este OK, pentru că toate aceste personaje sunt personaje fantastice care se pot dezvolta într-un fel sau altul în mintea copilului”, avertizează psihologul.
Iar de multe ori, un părinte anxios poate crește un viitor adult cu aceeași problemă.
Pentru ca acest lucru să fie evitat, copilul trebuie să fie încurajat și susținut de către părinții lui. Numai astfel el poate deveni un adult echilibrat din punct de vedere emoțional și sigur pe propriile forte.