„S-a făcut export paralel, altfel am fi avut mai multe medicamente”, a spus ministrul Sănătăţii.
„Astăzi semnez un ordin de ministru prin care până la sfârşitul anului 2013 voi interzice exporturile paralele de medicamente oncologice. În plus, vom monitoriza zilnic consumul de medicamente oncologice la nivelul spitalelor”, a spus ministrul Sănănăţii.
Acesta a adăugat că toate medicamentele oncologice cu preţul cel mai mic trebuie să existe în România în proporţie de cel puţin 50%.
„În urma investigaţiilor la solicitarea mea s-a dovedit că farmacia Melissa Farm din Ploieşti a livrat prin depozitul aflat în spatele ei în ţările europene aceste medicamente. Practic, farmacia a dat comandă de la Unifarm, după care a livrat medicamentele către propriul depozit care le-a scos din România prin activităţi de export paralel”, a spus Eugen Nicolăescu. Ministrul a dat ca exemplu situaţia mai multor medicamente, despre care a spus că în 2012 existau pe piaţă, dar, în urma exportului paralel, stocul – care ar fi ajuns până în august 2013 – a fost diminuat.
Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a declarat la Digi24 că „ministrul a spus realitatea”.
„Mă bucur că a luat această măsură. Este un fenomen care trebuie rezolvat. Trebuia găsită o soluţie de demotivare sau să se interzică, dar trebuie încadrată în drepturile legale europene. Este un pas. Era o problemă care trebuia rezolvată prin demotivarea exportului paralel sau printr-o măsură radicală, aşa cum a procedat ministrul”, a spus Vasile Barbu.
Cum şi de ce are loc exportul paralel
În 2009, Guvernul României a impus cel mai mic preţ din Uniunea Europeană la medicamentele de la noi. Atunci când un producător dintr-o ţară europeană aduce în ţară un medicament, la preţul cel mai mic din Uniunea Europeană, îl transferă către un distribuitor care îl vinde prin farmacii sau spitale. Întrucât medicamentul respectiv are cel mai mic preţ din UE, un distribuitor tradiţional poate alege să îl exporte într-o ţară în care preţul este cu mult mai mare, în loc să continue vânzarea lui în România. Fenomenul, care nu încalcă legea, este estimat la peste 1,5 miliarde de euro în perioada 2010-2012. În 2011, exportul paralel reprezenta circa 25% din piaţă.