Director CASMB: „Rămân surprins să constat că şi în spitalele de stat se produc nereguli”. Ancheta Digi24 la Spitalul de Arşi
Casa de Asigurări de Sănătate nu are cum să verifice dacă medicii scriu date reale în fişele pacienţilor, spune la Digi24 Gheorghe Iana, directorul CASMB, după ce la Spitalul de Arşi a fost descoperită o întreagă reţea de medici care realizau operaţii estetice neautorizate. El arată că managerii spitalului ar fi trebuit să se sesizeze încă de acum un an, când Digi24 a realizat un material cu camera ascunsă în spital, arătând cum se negociază o intervenţie chirurgicală pentru mărire de sâni fără factură.
„Din păcate, rămân surprins să constat că şi în spitalele de stat se produc nereguli. Noi ştim de când aţi filmat dumneavoastră un material cu camera ascunsă că sunt nişte probleme acolo şi asta trebuia să constituie un semnal de alarmă pentru cei care administrează spitalul”, a spus Gheorghe Iana.
„Noi nu facem decât să plătim serviciile de sănătate raportate de spitale. Spitalele sunt responsabile de datele pe care ni le transmit nouă. Noi nu avem posibilitatea să verificăm, să zic aşa, corespondenţa dintre actul medical şi ceea ce descarcă ei în foaia de observaţie. Asta este responsabilitatea medicului şi a managementului secţiei şi spitalului”, arată directorul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.
Digi24, 3 aprilie 2013: CAMERA ASCUNSĂ. Cum se negociază o operaţie de mărire a sânilor fără factură
Sălile de operaţii din spitalele de stat pot ajunge să fie folosite şi pentru a aduce foloase necuvenite. Reporterii Digi24 au găsit o dovadă într-un spital din Capitală, unde un profesor doctor, medic specialist în chirurgie, s-a oferit să facă o intervenţie de implant mamar la preţ dublu, fără factură.
În timp ce pacienţii stau luni întregi pe liste de aşteptare pentru o operaţie, se plâng de lipsa medicamentelor şi a condiţiilor neadecvate, în spitale se fac afaceri. Redăm discuţia dintre reporter şi medic filmată cu camera ascunsă la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri:
„Reporter: Preţul?
Medic: 2900 de euro.
Reporter: Mai ieftin există?
Medic: Doar la spital.”
La un cabinet privat, preţul implanturilor mamare variază de la 2000 la 5000 de euro, în funcţie de calitatea protezei şi de tariful perceput de chirugul estetician. Medicul ştie exact care sunt cheltuielile şi nu negociază preţul. La stat însă, se poate negocia. Legea spune că se pot face asemenea intervenţii numai în urma unor accidente sau în cazuri medicale. Operaţia costă la stat cel mult 1500 de euro, dar medicul filmat cere dublu: 3000 de euro în total.
„Reporter: Mai ieftin nu se poate? (...)
Medic: Am pierdut timpul. Trebuia de la început să vorbim de bani.
Reporter: M-am gândit la 2200 de euro.
Medic: Nu, nici vorbă.
Reporter: 2500 maxim.
Medic: Bine, dar aşa, că v-a trimis Georgică.”
La spitalele de stat o astfel de intervenţie nu este decontată de Casa de Asigurări, costurile fiind suportate de pacientă. Dar când acesta nu primeşte o factură sau un bon fiscal pentru banii pe care i-a plătit, înseamnă că medicul încasează cea mai mare parte din sumă, deşi se foloseşte de echipamentele spitalului.
„Reporter: Vă deranjează dacă îmi daţi factură pe banii de consultaţie?
Medic: Nu, staţi un pic. Să lămurim lucrurile. Pentru operaţie, la fel, nu vă pot da factură.”
Din cei 3000 de euro, spitalului îi reveneau 500, la care se adaugă costul implantului, de cel mult 1000 de euro. Restul intră în buzunarului medicului, 1500 de euro în cazul de faţă. Directorul spitalului susţine că nu îl poate sancţiona pe medic, pe motiv că specialistul nu a făcut intervenţia, ci doar a negociat, iar intenţia nu se pedepseşte.
„Dacă asemenea abateri le constatăm, medicii sunt sanctionaţi. S-a întâmplat foarte rar”, afirmă Vitalie Stan, managerul spitalului.
Asemenea abateri îi fac pe cei care au dreptul la intervenţii decontate de stat să primească de multe ori răspunsul dureros „ne pare rău, s-au terminat fondurile luna aceasta”.
Prof. univ. dr. Gheorghe Iana, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, detaliază măsurile necesare în astfel de cazuri: „Spitalul trebuie să aibă bază legală să încaseze contravaloarea. Toate cheltuielile trebuie facturate”, pentru că „medicul foloseşte echipamentele spitalului. În situaţia asta, pacientul cere factură, medicul trebuie să elibereze. Dacă nu, asta e de competenţa altor organe.”
Femeile care fac operaţii estetice clandestine trebuie să ştie că se expun riscurilor: în cazul în care apar complicaţii după intervenţie, este posibil ca medicul de la spitalul de stat să nu mai recunoască ilegalitatea comisă şi să refuze să acorde ajutor medical pacientei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
