Din|Interior. Grădina de împrumut, sistemul în care micii producători cresc legume doar cu apă şi îngrăşământ natural
În fiecare zi de miercuri, câteva zeci de familii din Bucureşti organizează o seară bio. Oricât de ocupaţi ar fi, vin personal să-şi ridice coşul cu legume, direct de la producător.
Sistemul „coşul cu legume bio” a fost împrumutat din Occident, iar în 2008 a ajuns şi la noi, graţie Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti. Pe scurt, ASAT. Funcţionează simplu: consumatorii încheie un contract direct cu producătorul, iar acesta se angajează ca, pe durata unui an de zile, să le livreze toate legumele.
Coșul săptămânal al lunii noiembrie conține două kilograme de spanac, câţiva morcovi, păstârnac, usturoi, ceapă, varză, ardei, mărar, pătrunjel şi mentă. Toate acestea costă 36 de lei.
Consumatorii ASAT sunt oameni obişnuiţi să mănânce sănătos. Nu mai consumă nimic din pieţe şi din hipermarket, fiindcă, spun ei, toate acele legume conţin chimicale. S-au îngrozit când au auzit, de pildă, că 20% dintre cartofii importaţi din Germania, Olanda, Franţa şi Belgia, deşi mari şi frumoşi, sunt toxici şi au fost interzişi în ţările de origine.
Una dintre subtanțele toxice este azotul, folosit ca fertilizator. Specialiștii au demonstrat că acesta ne poate îmbolnăvi.
Aşa s-a gândit şi timişoreanca Mihaela Veţan când a implementat în România conceptul coşului bio şi a fondat ASAT, după model francez. A vrut să-i ajute pe micii producători locali de la care nu mai cumpăra nimeni. Şi a reuşit. În 2008 a deschis la Timişoara primul parteneriat ASAT între un mic producător şi 20 de familii de consumatori. Astăzi, ASAT are 12 producători şi 300 de familii de consumatori din cinci oraşe mari.
Producătorii sunt mulţumiţi că au clienţii asiguraţi un an de zile, iar consumatorii, că vor mânca bio la preţ mult mai mic decât în magazinele specializate.
Nu este o afacere, ci un sistem de hrană alternativ care promovează legătura directă între consumator şi producător. Acest tip de parteneriate au fost inventate de un grup de mame din Japonia, după al doilea război mondial, când bomba atomică a distrus totul în jur.
În țările anglo saxone se numește Community Supported Agriculture, în Italia - Grup de Achiziţii Solidare, iar în Franța - AMAP.
În străinătate există mii de astfel de parteneriate. În România, sistemul ASAT pare încă o ciudăţenie, iar voluntarii se luptă din greu să convingă oamenii să se alăture. Până acum, lângă București au încheiat contracte cu doar doi producători. La început, primul nici n-a vrut să audă, dar al doilea producător, Marin Paraschiv, n-a gândit așa. Este pensionar şi anul trecut a intrat în ASAT din pură convingere. Locuiește lângă Bucureşti, la Adunații Copăceni, şi se mândreşte că 15 familii din Capitală se hrănesc din grădina lui bio.
Marin Paraschiv a învățat de la părinții lui, tot agricultori, să creeze îngrășământ natural din orice. În vreme ce alți producători investesc sute de lei în pesticide performante, el alungă dăunătorii gratis, cu leacuri băbești. Rezultatul? Deşi legumele lui sunt mai mici şi mai urâte decât cele din piaţă, pentru sănătate sunt aur.
Pentru 2014, conform contractului, producătorul a primit deja ceva bani în avans de la consumatori, ca să aibă cu ce înfiinţa culturile de primăvară.
Profitul lui e în jur de 1.200 de lei pe lună, la jumătate față de producătorii din sat care-și cresc legumele cu chimicale. De aceea, când a intrat în ASAT, vecinii i-au râs în nas.
Dar el preferă să câștige mai puțin, doar să producă bio şi să nu aibă de-a face cu intermediarii. Şi, fără să-şi dea seama, duce mai departe spiritul micii agriculturi susţinute de comunitate.
„Consumatori, îi consider copiii mei. Şi n-am ţinut cont de cantităţile din contract. Au fost câte două kilograme de roşii, eu le-am dat câte 5 kilograme. Spanac nu aveam în contract, le-am dat spanac. Tot ce-am pus în grădină este al lor, împart cu ei. Eu le transmit din energia mea. Le transmit şi lor. Şi toţi sunt sănătoşi, de un an de zile n-am auzit pe unul să fie bolnav”, a mărturisit Marin Paraschiv.
Este sfârşit de an şi în ASAT se încheie parteneriatele pentru 2014. Consumatorii s-au adunat să stabilească ce legume va cultiva Marin Paraschiv la anul.
Ana Maria Pălăduş este o ecologistă convinsă. Conduce un ONG de mediu şi îşi câştigă traiul promovând dezvoltarea durabilă. De când a intrat în ASAT, n-a mai cumpărat legume din piaţă. Se hrăneşte numai din grădina producătorului Paraschiv şi e fericită când întâmplător găseşte pete pe legume, sau chiar viermi. Aşa se convinge că n-au fost fertilizate chimic. Ca să se hrănească bio, sacrifică timp şi bani.
A renunţat să mai mănânce la întâmplare, după ce a citit despre cât de mult poluează mediul importul de alimente de la celălalt capăt al lumii.
Toate astea, spune ea, vor continua atâta vreme cât omenirea va mai deţine petrol. Dar într-o zi resursele convenţionale se vor epuiza, afirmă cercetătorii.
De aceea, crede ea, generaţiile următoare se vor hrăni diferit de noi, cu alimente produse aproape de casă de către mici fermieri, după principii similare parteneriatelor ASAT.
Pentru un astfel de viitor se pregăteşte și consumatorul Mihai Abagief. Lucrează într-o companie mare şi este pasionat de permacultură. Îşi doreşte ca într-o zi să aibă grădina lui şi să producă bio.
Mihai visează la ziua în care parteneriatele directe între producător şi consumator vor deveni o reţea naţională puternică, aşa cum se întâmplă în alte ţări.
Dar astăzi, lumea şi-a schimbat valorile, şi agricultura se face diferit. De aceea, în prezent specialiştii privesc agricultura bio ca pe o alternativă sigură la agricultura convenţională.
Însă cu toată nevoia de hrană şi de agricultură convenţională, agricultura bio a prins aripi în întreaga lume. În România, de pildă, numai în 2011 numărul operatorilor verzi acreditaţi s-a triplat, ajungând până la 10.000. Astfel, parteneriatele de tip ASAT nu sunt o fiţă, şi nici o ciudăţenie. Ci un trend global, pornit din necesitatea unora de a se întoarce la pământ, la natură şi la hrană sănătoasă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
