În orice boală cronică, alimentația este ceea ce numim „nutriție clinică”, o specialitate de medicină internă și se referă la prevenție și tratamentul denutriției sau subnutriției. Denutriția este asociată orice boală cronică, de la boala cronică de rinichi până la boala de ficat, boala de inimă, cancer etc. Toate bolile cronice în general evoluează către denutriție, iar denutriția este probabil cel mai important factor predictor pentru o evoluție proastă și o mortalitate în aceste boli. Din acest motiv, ea trebuie prevenită și tratată atunci când apare.
Medicul internist trebuie să recunoască riscul de denutriție, să recunoască denutriția atunci când ea apare, ceea ce este o problemă pentru că denutriția evoluează de multe ori asimpomatic, ea trebuie căutată prin niște procedee, și să trateze sau să trimită pacientul către medicul nutriționist. Toate aceste boli sunt numite boli consumptive, adică cresc necesarul caloric și necesarul proteic cu cel puțin 25-30 la sută față de necesarul de bază al persoanei respective. De multe ori este o mare eroare de exemplu să faci o cură de slăbire de exemplu când ai o boală cronică.
Intervenția pentru prevenirea și tratarea denutriției este ceea ce numim intervenție medicală nutrițională. Ea se referă la o indicație de dietă care trebuie făcută de către medic și care cuprinde necesarul pentru pacientul respectiv, nu în general pentru pacienții cu boala respectivă, ci pentru vârsta, pentru sex, pentru activitatea fizică, pentru stadiul bolii sau al bolilor, pentru că de obicei sunt mai multe boli. E necesară o intervenție personalizată, individualizată, subliniază dr. Cristian Serafinceanu. În paradigma medicinei moderne, intervenția medicală se face centrată pe pacient.
După ce medicul stabilește în amănunt necesarul de proteine, de calorii, de glucide, de sodiu, de calciu, de seleniu ș.a.m.d., în mod normal, pacientul trebuie să ajungă la un dietetician (nutriționist), care trebuie să facă dieta și meniul pentru o săptămână, de exemplu. E o meserie aparte, foarte grea, spune Cristian Serafinceanu. Un pacient care are hipertensiune poate să aibă și diabet, și boală cronică renală, și insuficiență cardiacă. În boala cronică de rinichi, de pildă, într-un anumit stadiu, trebuie redus aportul proteic, ca să descărcam efortul rinichiului, trebuie redusă sarea, dar nu în toate bolile de rinichi – la unele reducem, la altele nu reducem. La fel, există hipertensiunea sensibilă la aportul de sare, acolo trebuie redus foarte mult, dar trebuie să recunoști acest diagnostic, să știi despre ce e vorba și să aplici intervenția medicală nutrițională. Aportul de fosfor este, de asemenea, extrem de important în boala cardiovasculară.
Subnutriția în bolile cronice sau denutriția este reducerea greutății, dar nu numai a greutății, pentru că există și așa-numita denutriție proteică, în care greutatea poate să fie normală, dar se schimbă compoziția corpului – scade masa musculară, este înlocuită cu masă grasă și lucrul ăsta este extrem de periculos pentru organism. El se întâmplă în multe boli cronice, avertizează dr. Cristian Serafinceanu.