Dependențele, boli nerecunoscute de statul român

Vasile Dîncu: „Călin Georgescu este o ficțiune a publicului, a unui public care este tot mai nemulțumit de politică”

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Concedieri pe bandă rulantă în România. Care sunt industriile afectate

Lider PSD: Moțiunea nu va avea nicio șansă

Amenzi de peste 42.000 de lei după meciul Dinamo-Farul

Sârbii cer în stradă demisia președintelui Vucic

Generalul Zisu, despre ceasurile de lux găsite la percheziții

Valeriu Stoica, fost președinte PNL, spune ce ar trebui să facă Ilie Bolojan la Cotroceni

Cifrele oficiale sunt cât se poate de dure. Două milioane de români beau alcool frecvent şi peste măsură. Alţi 600.000 se droghează, iar 150.000 sunt dependenţi de jocuri de noroc. Opt din zece au încercat măcar o dată să iasă dintr-un asemenea cerc vicios, dar prea puţini au reuşit.

Unul dintre ei este Bogdan Rădulescu. La 46 de ani, socoteşte că jumătate din viaţă a fost dependent de alcool.

„Nu e bun alcoolul. Nu numai că nu e bun, e păgubos de-a dreptul. Ni se pune o stigmă, un alcoolic, beţiv. Când beam, chiar îi corectam. Nu sunt beţiv, sunt băutor. Aş vrea să creez o putere a exemplului”, spune Bogdan Rădulescu.

De un an şi jumătate nu mai bea. A reuşit cu ajutorul unei echipe de specialişti în dependenţe. O echipă privată, pentru că statul nu recunoaşte alcoolismul drept boală, deci nu alocă fonduri pentru tratament.

„România nu are nici măcar un singur centru de tratament al acestei probleme finanţat din bani publici. Ceea ce ar trebui să se întâmple este să existe servicii ambulatorii, unde ei să poată să vină, în condiţii de confidenţialitate, să acceseze tratamente dovedite ca eficiente şi care asociază servicii psihiatrice”, precizează medicul psihiatru Eugen Hrişcu, director ştiinţific ALIAT.

În România există în jur de 50 de grupuri de suport pentru alcoolici, la care participă 500 de persoane. Lor li se adaugă o reţea de şase clinici deschise în Bucureşti, Ilfov, Constanţa, Braşov şi Suceava de o asociaţie non-profit, unde pacienţii sunt consiliaţi şi primesc tratament.

„Experienţa noastră majoră este pe dependenţă sau, să spunem, consumul problematic de alcool şi de droguri, dar există competenţe profesionale pentru a trata orice dependenţă şi aici vorbim despre pornografie, jocuri de noroc, internet”, spune Bogdan Glodeanu, director executiv ALIAT.

Considerate întreprinderi sociale, clinicile oferă atât servicii gratuite, pentru cei cu o situaţie materială precară, cât şi tratamente plătite. O şedinţă costă 100 de lei.