Cum tratăm dependenţa de dulce

Românii trăiesc mai puțin decât alți europeni. Care este speranța medie de viață și de ce

Români, suspectați de fraudarea sistemului britanic de împrumuturi universitare cu sute de milioane de lire sterline

Paște în Maramureș. Cum se pregătesc proprietarii pensiunilor din Breb pentru turiștii care le vor trece pragul

Una dintre cele mai vechi clădiri din vestul țării a fost restaurată. Cum arată azi conacul familiei Mocioni

România, magnet pentru turiștii străini. Care este destinația preferată de iarnă a celor care ne vizitează țara

Spectacolul primăverii în orașul de pe malul râului Bega. A înflorit „Tunelul Iubirii” din Timișoara

Tinerii care proiectează viitorul. Cum funcționează psihologul AI sau șapca destinată nevăzătorilor

Monument unic descoperit în Constanța, inclus după 37 de ani în circuitul turistic

Un profesor de biologie din Cluj a fost arestat preventiv pentru agresiune sexuală asupra elevelor

Papilele gustative responsabile pentru senzatia de dulce sunt primele care se formează atunci când suntem bebeluşi, spun specialiştii. Şi pentru că este primul gust pe care îl cunoaştem, rămâne şi cel mai iubit de către mulţi dintre noi, pe tot parcursul vieţii. Preferinţele alimentare sunt însă stabilite de dinainte de a ne naşte.

„Circuitele neuronale se formează în timpul sarcinii şi este foarte importantă alimentaţia mamei pe parcursul sarcinii. De regulă, gravidele sunt încurajate să mănânce pentru doi, să-şi satisfacă toate poftele, multe persoane văd această perioadă ca un răsfăţ culinar, deci ne naştem cu anumite preferinţe, în funcţie de alimentaţia mamei în timpul sarcinii. Preferinţe pe care în timpul sarcinii le putem gestiona cu mai mare uşurinţa dacă le conştientizăm,” explică Alina Stoica, nutriţionist.

În plus, au loc o serie de reacţii hormonale care ne fac să poftim la ceva dulce de fiecare dată când simţim că nivelul energiei scade.

„Triptofanul care vine din dulce, ăsta este un aminoacid, ajunge mult mai repede în creier, este transportat preferenţial, este un precursor al unui hormon care se numeşte serotonină, este hormonul bunei dispoziţii şi, dacă suntem bine, nu mai simţim neapărat nevoia să mâncăm, să favorizăm aceste dulciuri în alimentaţia noastră, doar că este un ciclu vicios pe care îl învăţăm rapid,” spune dr. Anamaria Iulian, specialist în tratarea obezităţii infantile.

Astfel, dependenţa de dulce poate fi tratată abia dupa ce este conştientizată. Următorul pas este înlocuirea dulciurilor rafinate cu gustări sănătoase.

„Soluţii putem găsi înlocuind dulciurile cu gustări sănătoase, cum ar fi fructele deshidratate, care sunt foarte sănătoase şi cu un gust asemănător, legume, morcovi, bucăţele de ţelină, sfeclă roşie, sunt foarte sănătoase, fructele clasice pe care le putem consuma, oleaginoasele, nuci, caju, migdale, deoarece au un nivel de saţietate foarte mare, densitatea nutriţională este foarte mare şi atunci ne ajută ca şi gustări sănătoase,” recomandă Alina Stoica, nutriţionist.

În cazul dependeţelor grave, alimentaţia poate fi însoţită şi de psihoterapie, spun specialiştii. Asta pentru că, de multe ori, cauzele pentru care o persoană vrea să mănânce ceva dulce sunt emoţionale.