Cum să controlăm nivelul colesterolului. Adevărul despre zahăr şi grăsimi
Peste 30 la sută dintre români au un nivel ridicat al colesterolului, iar în cazul persoanelor vârstnice procentul este și mai mare. De altfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că o treime dintre bolile cardiovasculare sunt cauzate de valorile crescute ale colesterolului. Iată cum îl putem ține sub control.
Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog: „Ficatul nu reușește să facă ceva cu acel colesterol și evident vom depune acest colesterol în structurile organismului”.
Sorin Maximeasa, medic primar cardiolog: „Se produce angină pectorală, durerea din piept și situația cea mai nefericită - infarctul de miocard.”
Fiecare om are ficatul programat genetic să producă o anumită cantitate de colesterol. Așa se explică de ce... între 10 și 20% dintre oameni au o valoare crescută a grăsimilor din sânge chiar dacă sunt slabi și nu mănâncă deloc gras. Ce este de făcut?
Cum să controlăm nivelul colesterolului
Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog: „Hai să dăm o linie 0, hai să vedem ce se întâmplă dacă am descoperit un colesterol crescut în sânge în măsura în care eu voi fi foarte sever și nu mănânc frișcă, smântână, unt deloc, carne grasă, brânzeturi grase cât se poate mai reduse și să vedem ce se întâmplă. Și atunci voi avea nivelul de baza al sintezei genetice de colesterol”.
Sorin Maximeasa, medic primar cardiolog: „Dacă nu reușim în 30 - 60 de zile să reducem valorile grăsimilor din sânge se trece în mod obligatoriu, dar specific de la un caz la altul, la tratament medicamentos, care este costisitor, cu reacții adverse și care de obicei se păstrează toată viața!”
Patru analize pe an pentru verificarea colesterolului
Nu vreți să luați tratament pentru tot restul vieții? Este foarte simplu! Trebuie să faceți 4 analize, o dată pe an. Ce poate fi mai ușor?
Sorin Maximeasa, medic primar cardiolog: „Colesterolul total nu trebuie să depășească valoarea de 200 de mg. Colesterolul cu densitatea scăzută, colesterolul rău, la care se face cel mai adesea referire, trebuie să nu depășească 100 de mg. Trigliceridele, o altă formă de grăsimi rele, nu trebuie să depășească 150 de mg, iar colesterolul cu densitate crescută, HDL, colesterolul bun, trebuie să fie cât mai mare.”
Aceste analize va pot salva viață! Pe lângă ele, mare atenție și la alimentație. Chiar dacă aveți valori normale aveți grijă ce mâncați, pentru a preveni creșterea lui.
Camelia Olteanu – nutriționist: "Să mănânce carne slabă, ouă de 3-4 ori pe săptămâna, lactate nu foarte grase, de exemplu brânzeturile franțuzești au 60% grăsime, hai să manacam o brânză telemea de vacă, de exemplu. lapte 1,5-1,8%, iaurt cu 2% grăsime, sana, chefir, lapte bătut."
Regim alimentar pentru scăderea colesterolului
Bineînțeles, consumați cât mai multe vegetale și cereale. Fibrele pe care le conțin reduc nivelul de grăsimi din sânge.
Mircea Diculescu, medic primar gastroenterolog: „Trebuie să ne gândim preventiv și chiar oameni tineri să se gândească că s-ar putea să-l moștenească pe bunicul care a murit de infarct și pe bunica care a făcut un accident vascular cerebral la 50 de ani, ia să văd eu cât am colesterolul în sânge!”.
Sorin Maximeasa, medic primar cardiolog: „Am văzut copii chiar sub 15 ani cu dislipidemii severe și care au necesitat chiar tratament medicamentos, din păcate, pe lângă regimul obligatoriu”.
Iar regim înseamnă lactate degresate, cu 0,1 sau chiar cu 0% grăsime, carne slabă de 2-3 ori pe săptămâna, uleiuri vegetale în loc de grăsimile animale, multe legume și fructe, dar și mișcare.
Camelia Olteanu, nutriționist: „Foarte important este și cum gătim alimentele, deci stop prăjelilor, stop paneurilor, deci n-o să mâncăm chiftele, n-o să mâncăm șnițele, n-o să mâncăm carne în untură, n-o să gătim cu untură, o să gătim cu ulei.”
Zahărul influențează nivelul colesterolului
Nu numai grăsimile sunt periculoase, ci și zaharurile din dulciuri! Încercați să consumați cât mai puține prăjituri, bomboane și chiar dropsuri. Adică tot ce conține zahăr.
Camelia Olteanu, nutriționist: „Dulciurile sub acțiunea insulinei secretată de pancreas se transformă în energie, corpul își ia atâta energie câtă are nevoie, iar surplusul se transformă în lipide și se depozitează în depozitele de grăsime”.
Astfel apar complicațiile, de multe ori fatale.
Sorin Maximeasa, medic primar cardiolog: „Se depun pe vase, se îngustează vasele, vase care de fapt trebuie să irige să trimită sânge și să irige țesuturile, organele prin îngustarea acestor vase, consecință negativă a dislipidemiei, se produce angină pectorală, durerea din piept și situația cea mai nefericită - infarctul de miocard.”
În afară de infarct se poate produce și accidentul vascular cerebral, dacă grăsimile în exces s-au depus în interiorul vaselor cerebrale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
